Peter Magyar, liderul Partidului „Tisza” și viitorul premier al Ungariei, a declarat luni, 13 aprilie 2026, că țara sa va continua să importe petrol și gaze naturale din Rusia.
Declarația a fost făcută în cadrul primei sale conferințe de presă de după victoria în alegerile parlamentare din 12 aprilie, subliniind că Ungaria va prioritiza cele mai ieftine și sigure surse de energie disponibile, incluzând Rusia în această ecuație.
„Nimeni nu poate schimba geografia. Rusia și Ungaria vor rămâne aici. Guvernul va procura țiței și gaze în cel mai ieftin și sigur mod posibil”, a afirmat Magyar, citat de Euronews. Această poziție contrastează cu angajamentele anterioare ale Uniunii Europene de a elimina treptat importurile de energie rusească până la sfârșitul anului 2027, ridicând întrebări despre provocările pe care le-ar putea întâmpina liderii UE în implementarea acestor planuri.
Remarcile sale ar putea genera neliniște la Bruxelles, mai ales că Magyar a sugerat și „ridicarea sancțiunilor” impuse de UE asupra energiei rusești, argumentând că „nimeni nu vrea să plătească prea mult” pentru aprovizionarea energetică. Această viziune este în linie cu abordarea fostului premier Viktor Orban, care a criticat adesea tranziția energetică a blocului comunitar și sancțiunile împotriva Rusiei.
Dependența Ungariei de energia rusească este semnificativă, acoperind aproximativ 90% din aprovizionarea sa. Situația a devenit și mai critică după avarierea conductei Drujba, o rută esențială pentru petrolul rusesc transportat prin Ucraina, în ianuarie 2026. Kiev-ul a atribuit atacul forțelor ruse, iar incidentul a dus la scăderea la zero a fluxurilor prin Drujba în februarie și martie. Această întrerupere a forțat Ungaria, o țară fără ieșire la mare și cu puține alternative, să apeleze la rezerve strategice și să reducă producția rafinăriilor, conform Victoriei Grabenwöger, analist senior la firma Kpler.
Pentru a compensa deficitul, MOL, singura rafinărie din Ungaria, a intensificat importurile maritime prin terminalul croat Omišalj, utilizând conducta Adria. Datele Kpler indică importuri de aproximativ 100.000 de barili de petrol pe zi în martie, incluzând țiței libian și norvegian. Cu toate acestea, analiștii subliniază că înlocuirea petrolului rusesc cu surse alternative reduce semnificativ avantajele financiare ale Ungariei, din cauza costurilor mai ridicate.
Pe lângă aspectele energetice, Peter Magyar a abordat și politica externă a țării, declarând că Ungaria nu va susține aderarea accelerată a Ucrainei la Uniunea Europeană. El a menționat că atât Kremlinul, cât și Beijingul au salutat rezultatul alegerilor din Ungaria, exprimându-și deschiderea pentru o cooperare pragmatică, pe care Magyar a reiterat-o, invocând din nou „geografia” ca factor decisiv.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a descris anterior Ungaria ca o „țară neprietenoasă”, dar a reiterat disponibilitatea Moscovei pentru un dialog pragmatic. Declarațiile lui Peter Magyar sugerează o continuitate a abordării pragmatice, dar controversate, a Ungariei în relațiile sale externe și energetice.
Ultimele comentarii