România, din nou campioană la scumpiri în UE! Inflația e de aproape 9%, dublu față de Ungaria și Grecia

România continuă să aibă cea mai mare rată de inflație din Uniunea Europeană, potrivit datelor publicate de Eurostat.

În luna septembrie, sub conducerea lui Ilie Bolojan, inflația anuală în România a ajuns la 8,6%, de peste trei ori media zonei euro (2,2%) și cu mult peste media Uniunii Europene, care este de 2,6%. Sursa oficială Eurostat

Printre statele membre UE cu cele mai scăzute rate anuale se află Cipru (0,0%), Franţa (1,1%), Italia şi Grecia (ambele 1,8%).

La polul opus, cele mai ridicate rate se înregistrează în România – 8,6%, urmată de Estonia cu 5,3% şi de Croaţia și Slovacia cu câte 4,6%.

Creşterea inflației în România indică faptul că economia locală resimte mult mai puternic presiunea preţurilor decât media europeană.

Ce alimentează scumpirile din România

Potrivit datelor detaliate ale Eurostat, cele mai mari contribuții la inflația europeană vin din:

• Servicii (+1,49 puncte procentuale),
• Alimente, alcool și tutun (+0,58 pp),
• Mărfuri industriale neenergetice (+0,20 pp),
• În timp ce energia are o contribuție negativă (-0,03 pp), ceea ce arată o ușoară ieftinire la acest capitol.

În România, inflația rămâne alimentată în special de scumpirile la alimente și servicii, dar și de costurile ridicate ale transportului și chiriilor, care s-au menținut la niveluri ridicate în 2025.

Pentru România: deşi datele UE prezintă media, nivelul de 8,6% arată riscuri de depreciere a puterii de cumpărare, creştere a costului vieţii şi presiuni asupra economiei locale.

România vs. vecinii din regiune

Deși multe state est-europene s-au confruntat cu inflații mari după 2022, România rămâne un caz aparte:

• Ungaria, care în 2023 avea una dintre cele mai mari inflații din Europa (peste 20%), sub guvernarea lui Viktor Orban, a reușit să o reducă drastic până la 3,8%,
• Bulgaria, țară dată mereu ca exemplu negativ pentru români, deși are o inflație de peste 4%, a scăzut sub jumătate față de nivelul din 2024!
• Grecia, lovită anterior de creșterile energetice, a coborât la 1,8%,
• România, în schimb, cu toate tăierile și poverile puse în spinarea poporului de către coaliția PNL-PSD-USR-UDMR, menține un nivel persistent ridicat, de aproape 9%, semn că măsurile anti-inflație au avut parcă un efect invers.

• Pentru companii, inflația ridicată înseamnă costuri mai mari de producție, prețuri volatile și planuri investiționale amânate. Firmele din retail, transport și construcții sunt printre cele mai afectate, iar incertitudinea fiscală face dificilă estimarea bugetelor și a profitabilității. În plus, dobânzile bancare mari descurajează creditarea, ceea ce limitează creșterea economică.
• Pentru populație, efectele sunt resimțite direct în buzunar: scăderea puterii de cumpărare, creșterea ratelor la credite, scumpirea alimentelor și a chiriei. Veniturile reale nu țin pasul cu inflația, iar presiunea asupra clasei de mijloc și a categoriilor vulnerabile se accentuează.
• Mereu politicienii noștri ne-au dat ca exemplu negativ Ungaria și Bulgaria, țări care au reușit să stabilizeze inflația. Dacă Guvernul condus de Bolojan nu schimbă abordarea economică actuală, alimentele și serviciile vor continua să crească mai rapid decât salariile, afectând coșul zilnic al românilor. Clasa de mijloc va simți presiunea cel mai mult, iar persoanele cu venituri mici vor ajunge să aloce o parte mai mare din buget pentru necesități.