Actualitate
Eminescu, cel mai ”periculos” om după Isus Cristos. Dr.Mircea Frențiu
Published
o lună agoon

Într-o emisiune intitulată ”Manualul de utilizare a sufletului românesc”, Călin Georgescu declara printre altele că Eminescu a fost cel mai periculos om după Isus Cristos în cadrul unui subiect de trăsătură mesianică a poporului român. Aceste cuvinte au fost scoase din context și așa par ridicole dar adevărul este altul.
Așa cum Isus Cristos este condamnat la moarte prin crucificare de Ponțiu Pilat, guvernatorul roman al Iudeii, la îndemnul preoților Ana și Caiafa care îl considerau pe Isus un răzvrătit împotriva legilor Talmudului și îl considerau un mare hulitor fiindcă se declara fiul lui Dumnezeu.
Așa era și Mihai Eminescu, era o amenințare pentru statul austro-ungar și apoi statul român de atunci care era fără Transilvania, pentru oamenii politici de atunci și pentru activitatea lui ziaristică la ziarul Timpul a lui Ioan Slavici, activitate pe care foarte puțini români o cunosc.
Felul cum a murit rămâne o enigmă dar sunt convins că o zi din viaţa lui Mihai Eminescu, acest om înzestrat cu o energie clocotitoare, a valorat mai mult de o sută de ani din viaţa celor care îl asupreau şi îl dispreţuiau din cauza geniului său, din cauza patriotismului său.
Pe lângă faptul că Mihai Eminescu a fost şi este cel mai mare poet al tuturor românilor, el a fost şi un ziarist extraordinar, ce a stigmatizat la ziarul „Timpul” a lui Ioan Slavici, minciuna, tupeul, calomnia, lăcomia, hoţia, dezinformarea, patima şi ranchiuna politică, spiritul de răfuială al oamenilor politici, având întotdeauna o mare ţinută morală şi tăria de a-şi recunoaşte greşelile atunci când le-a făcut.
A fost un mare profet şi vizionar al timpului său şi a descoperit teoria relativităţii şi principiul vitezei luminii cu mult înainte de Albert Einstein şi a soţiei acestuia. Dacă citim sau recitim poezia „La steaua” şi citez aici prima strofă: „La steaua care-a răsărit/ E-o cale-atât de lungă/ Că mii de ani i-au trebuit/ Luminii să ne-ajungă”, vom vedea că esenţa a mii de pagini de carte şi de ştiinţă este cuprinsă într-o singură strofă.
În acea vreme Eminescu nu avea acces la internet sau la marile biblioteci ale lumii pentru a încrucişa şi sintetiza informaţia dar avea geniu, geniu ce i-a permis să vadă în viitor starea naţiunii române. Am sintetizat din articolele lui de la ziarul „Timpul” zece comandamente care ne arată starea naţiunii române de atunci şi starea naţiunii române de astăzi.
Comandamentul numărul unu se referă la cetăţenii de atunci ai României: „Avem de o parte rasa română cu trecutul ei, popor harnic şi cinstit. Deasupra avem o pătură superioară răsărită din scursurile Orientului şi Occidentului incapabilă de adevăr şi patriotism. Trădătorii devin oameni mari şi respectaţi, bârfitorii de cafenele mari literaţi, ignoranţii şi proştii, adevăraţi oameni ai statului”.
Ce avem astăzi în România? Avem două subnaţiuni: cei mulţi săraci şi cei puţini bogaţi cu averi colosale obţinute într-o singură generaţie în afaceri cu statul român, în cârdăşie cu politicienii, avem acele lipitori politice de tip Cocoş, care sug sângele sistemului economic pentru partidul lor dar mai ales pentru ei, avem oameni politici fie de dreapta sau de stânga care-şi pun clientela politică în funcţii bănoase, chiar şi la nivelul şcolilor sau spitalelor.
Comandamentul numărul doi se referă la obiceiurile politice de atunci care se păstrează şi astăzi. Iată ce scrie Eminescu: „Cea mai slabă dintre apucăturile sofisticate este înjurătura. Când argumentele adversarului sunt prea tari, încât nu poţi găsi nimic la ele, laşi obiectul discuţiei la o parte atribuindu-i adversarului intenţii şi vederi cu totul străine obiectului”.
Ce vedem în zilele noastre? În campaniile electorale ale politicienilor noştri şi chiar şi la prezidenţiale s-au folosit injurii şi injective oribile, s-a folosit „flacăra violet”, s-au folosit casete porno la purtător, s-au folosit şantajul şi ameninţarea directă a ziariştilor şi a oamenilor politici la televizor, s-au folosit religia, orientarea sexuală, moda şi îmbrăcămintea, tezele de doctorat sau chiar fotografii şi filme trucate.
Al treilea comandament se referă la furtul averii naţiunii. Citez din Eminescu: „Pentru mită capetele cele mai de sus ale administraţiei vând sângele şi averea unei generaţii”. După Revoluţie, guvernanţii noştri ne-au vândut occidentului şi nu numai, bogăţiile ţării noastre şi aici vorbesc de gaze, curent electric, petrol, zăcăminte naturale ale solului şi subsolului, pădurile, pământurile agricole şi multe altele.
Al patrulea comandament al poetului spune aşa: „dreptul de a ne mira l-au pierdut de mult românii. Într-o ţară când un om cu patru clase ajunge redactor de ziar, deputat sau director de bancă sau chiar ministru de finanţe……., într-o ţară în care falsele cărţi de alegători joacă rolul de căpetenie”. Ne mai mirăm astăzi că un marinar ajunge preşedinte, că un inginer ajunge ministru de finanţe sau că un rezident sexi este pe lista numirii de ministru al sănătăţii? Ne mai mirăm că astăzi vedem pe listele electorale că au votat şi morţii? Eu cred că Revoluţia din 1989 ne-a dat cel puţin dreptul să ne mirăm.
Al cincilea comandament se referă la meserii şi la forţa de muncă. Eminescu scria: „Înnecarea cu străini a tuturor ramurilor vieţii noastre economice, reducerea românilor în propria lor ţară la simpli salahori, căderea repede a tuturor meseriilor, stingerea industriei casnice şi înlocuirea ei cu produse identice străine” era realitatea de atunci a lui Eminescu. În zilele noastre ce se întâmplă?
Meseriaşii buni aproape că au dispărut iar în topul primelor zece firme cu venituri fantastic de mari din România, 80% sunt străine. Tinerii noştri, cei care mai sunt în ţară, lucrează ca sclavii pe plantaţiile sudiste, 12-14 ore pe zi, la aceste firme şi aţi văzut că, chiar şi mor, de extenuare.
Al şaselea comandament se referă la tăierile abuzive de păduri. Eminescu scria: „ Înaintea negrei străinătăţi care împânzeşte ţara cad codrii noştri seculari, şi împreună cu ei toată istoria noastră”. Ce vedem astăzi în România? Astăzi codrii României sunt tăiaţi cu ajutorul cozilor de topor româneşti, de concerne străine iar lemnul românesc este vândut în exterior fără să fie înnobilat cu forţă de muncă românească. După tăiere urmează inundaţii catastrofale, alunecări de teren şi alte tragedii.
Al şaptelea comandament vorbeşte despre scăderea numărului populaţiei din România. Citez: „Moartea, descreşterea populaţiei şi sărăcia împlineşte apoi restul, stârpirea fizică a neamului românesc”. Ce vedem astăzi în România? Vedem că indicele de natalitate este egal cu indicele de mortalitate, vedem că avorturile au ajuns la peste 12 milioane din 89 încoace, iar statisticile spun că populaţia României va fi în 2020 doar de 15 milioane de români.
Al optulea comandament vorbeşte de iubirea de ţară. Citez: „Izvorul întăritor al istoriei naţionale, iubirea de limbă, de datină şi de popor sunt înlocuite la tineri şi ceilalţi……”. Ce vedem astăzi este pătrunderea în România a culturii americane şi occidentale, în general, a drogurilor, a pornografiei, a prostituţiei care distrug caracterul tinerilor din ziua de astăzi. Cultul ţării şi ai eroilor neamului este înlocuit cu cultul banilor.
Comandamentul numărul nouă se referă la patriotism. Citez: „Patrotismul cu toate acestea nu este iubirea ţărânei ci iubirea trecutului. Fără cultul trecutului nu există iubire de ţară”. Astăzi iubirea de ţară se loveşte de forţe occidentale oculte opuse naţionalismului iar cultul eroilor neamului nu mai interesează tânăra generaţie care nu mai este învăţată în şcoli şi facultăţi de acest lucru. Acei ce folosesc cuvântul naţiune şi naţionalism riscă să fie calificaţi drept retrograzi şi depăşiţi sau chiar blasfemiaţi. Fiecare ţară trăieşte prin mormintele strămoşilor şi memoria eroilor, martirilor şi sfinţilor neamului. Acei ce uită sau nu sunt învăţaţi să preţuiască aceste valori sau să le apere sunt sortiţi pieirii pe scena istoriei lumii.
Comandamentul numărul zece nu l-a scris Eminescu ci l-a scris marele George Călinescu: „Astfel se stinse în al optulea lustru de viaţă cel mai mare poet, pe care l-a ivit şi-l va ivi vreodată, poate, pământul românesc. Ape vor seca în albie şi peste locul îngropării sale va răsării pădure sau cetate, şi câte o stea va vesteji pe cer în depărtări, până când acest pământ să-şi strângă toate sevele şi să le ridice în ţeava subţire a altui crin de tăria parfumurilor sale”. După acest minunat citat nu pot să nu spun şi să nu gândesc cu toată mintea şi cu tot sufletul cuvintele: mi-e dor, mi-e foarte dor de Eminescu!
Dr. MIRCEA FRENŢIU
You may like
-
15 ianuarie, Ziua Culturii Naționale, sărbătorită la Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba. PROGRAM
-
Bye Bye, TikTok în America!? Dr.Mircea Frențiu
-
De la Irod Idumeul la irozii zilelor noastre. Dr.Mircea Frențiu
-
O generație obsedată de sex. Dr. Mircea Frențiu
-
Cristian Terheș: ”Călin Georgescu a avut mai multe voturi decât i-a alocat sistemul”
-
SOS România îl va sprijini în turul 2 pe Călin Georgescu
Ai imagini sau informaţii care ar putea deveni o ştire? Trimite-ne un mesaj pe WhatsApp
Ultimele comentarii