Misterul Detunatei: ghețarul ascuns la 19 metri adâncime și stâncile care „detonează” în Munții Apuseni

Detunata, locul din Apuseni unde legenda și fenomenele naturale se întâlnesc

În Munții Apuseni, Detunata continuă să atragă turiști prin peisajul său spectaculos, coloanele de bazalt și fenomenele naturale neobișnuite. Numele locului este legat atât de o legendă despre uriași și explozii de proporții, cât și de zgomotele produse de stâncile care se desprind în urma fenomenului de îngheț-dezgheț.

Potrivit tradiției locale, Detunata și-ar fi primit numele de la „detunăturile” care s-ar fi auzit aici. Legenda vorbește despre doi uriași, proveniți din familii diferite, care s-ar fi luptat pentru o prințesă sau pentru o zână.

„La urmă ei s-au bătut și cel mai puternic l-a înfipt în stâncă, în pământ, pe cel mai slab”, este explicația transmisă prin povestea populară. În momentul confruntării, forța uriașului ar fi făcut să iasă „limbi de foc”, identificate în legendă cu actualele coloane ale Detunatei. Acestea s-ar fi pietrificat, iar zgomotul produs atunci ar fi fost asemănător unei explozii.

„Asta ar fi legenda populară ce s-a întâmplat la Detunata și de ce sunt detunăturile care se întâmplă”, se explică în materialul video.

De unde vin zgomotele care se aud și astăzi

Dincolo de legendă, zgomotele asociate Detunatei sunt puse pe seama unui fenomen natural. Apa pătrunde între coloanele de bazalt, iar în timpul iernii îngheață. Odată cu alternanța temperaturilor, apa îngheață și se dezgheață în mod repetat.

Procesul se desfășoară pe parcursul mai multor ani și poate duce la îndepărtarea blocurilor de rocă de stânca de bază. În cele din urmă, unele coloane se rup și produc un sunet puternic.

„În mai mulți ani de zile intră, îngheață, dezgheață, e fenomenul îngheț-dezgheț, care la un moment dat se depărtează la o anumită distanță de stânca de rocă de bază și se rup”, se arată în explicația oferită în reportaj.

Bazaltul ar avea un sunet specific atunci când se fracturează, asemănător unei pușcături sau unei detunături. De aici ar proveni, în explicația prezentată, numele Detunatei.

„În momentul când se rup, fac un zgomot specific, ca o detunătură, ca o pușcătură. Și de acolo vine numele de Detunata.”

Acces îmbunătățit și amenajări pentru turiști

Detunata este descrisă de vizitatori drept un loc spectaculos și liniștit. Unii dintre cei care au ajuns în zonă spun că au urcat până în vârf și au privit cu satisfacție lucrările de amenajare realizate în ultimii ani.

Printre schimbările menționate se numără amenajarea unor parcări, asfaltarea drumului și construirea unui spațiu destinat turiștilor. Acesta ar urma să le ofere celor care ajung în zonă posibilitatea de a se odihni, de a servi un pahar cu apă sau de a gusta ceva.

„A fost o performanță și ne-am bucurat și că au început să se amenajeze parcări”, povestește unul dintre vizitatori, referindu-se la urcarea până în vârful Detunatei.

Un alt turist apreciază faptul că zona nu a fost abandonată și speră ca, în anii următori, Detunata să fie vizitată de tot mai mulți români.

„Este un loc deosebit și m-aș bucura ca în anii următori să fie cât mai mult vizitat. Așa încât cât mai mulți români să afle și să cunoască minunățiile acestor locuri.”

Pentru alți vizitatori, principalul atu al zonei este liniștea. După aglomerația specifică litoralului sau orașelor, Detunata oferă un spațiu de relaxare, într-un cadru natural amenajat.

„Mi se pare foarte faină zona și foarte liniștită. Când vii de la mare aglomerație, e foarte fain să vii aici”, spune un turist.

Ghețarul ascuns sub pământ

Unul dintre cele mai neobișnuite fenomene prezentate în reportaj este existența unui strat de gheață aflat la adâncime. Zona este descrisă drept un fel de „culoar al ghețarului de la Detunata”, unde apa se acumulează în timpul iernii și îngheață.

Vara, stratul de la suprafață se dezgheață din cauza ploilor și a temperaturilor ridicate, însă un strat gros de mușchi contribuie la izolarea pietrelor și la menținerea unei temperaturi mai scăzute.

„Fiind un loc mai jos, mai adâncit, în timpul iernii se adună apă, îngheață și efectiv se face un curent”, explică unul dintre interlocutorii reportajului.

În apropierea Detunatei a fost realizat un foraj de către Universitatea din București, în colaborare cu specialiști de la Universitatea din Timișoara. Forajul a ajuns la aproximativ 19 metri, iar pe o porțiune de 13 metri a fost identificată gheață.

„S-au forat undeva la 19 metri și o porțiune de 13 metri a fost gheață”, se afirmă în material.

Vechimea gheții nu este cunoscută încă, deoarece cercetările nu au fost finalizate. Tocmai această incertitudine sporește interesul pentru fenomen, care ar putea transforma Detunata într-un punct important pentru cercetare și turism.

Cum s-ar putea menține gheața la adâncime

Explicația fenomenului nu este încă sigură. Interlocutorii din reportaj precizează că specialiștii ar trebui să stabilească vechimea și mecanismul exact prin care gheața se menține la adâncime.

O ipoteză este legată de circulația aerului prin straturile de piatră. Apa provenită din zăpadă și ploi pătrunde în sol, iar curenții reci formați în timpul iernii ar putea contribui la înghețarea ei.

„S-ar putea ca pietrele să ducă un curent de aer de la suprafață în subteran ca să înghețe acea parte de apă care se formează în timpul iernii”, se arată în reportaj.

O altă ipoteză presupune existența unui curent de aer descendent în timpul iernii și a unuia invers în timpul verii. Aceste circulații ar putea explica temperaturile neobișnuite și menținerea gheții în profunzime.

Fenomenul este considerat rar de cei care au vizitat sau au studiat locul. Într-un spațiu foarte restrâns, temperatura poate varia semnificativ, trecând de la valori apropiate de îngheț la temperaturi pozitive cu câteva grade mai ridicate.

Gheața este monitorizată

După realizarea forajului, stratul de gheață a început să fie monitorizat. Urmărirea fenomenului se face atât în profunzime, cât și la suprafață.

„După acel foraj, acest strat de gheață este monitorizat și efectiv și la suprafață este monitorizată gheața respectivă”, se precizează în material.

Autoritățile și cei implicați în administrarea zonei vorbesc despre posibilitatea valorificării turistice a ghețarului, însă subliniază că orice promovare trebuie să se bazeze pe rezultate științifice clare.

„Normal că trebuie valorificat, dar trebuie să avem și rezultate, să nu vorbim povești”, este poziția exprimată în reportaj.

În aceeași discuție este amintit și Ghețarul de la Scărișoara, unde izolarea de la suprafață este indicată ca posibil punct de comparație. Totuși, interlocutorii precizează că nu se poate afirma cu certitudine dacă mecanismul este identic și în cazul Detunatei.

Un ghețar vizibil până în vară

Potrivit explicațiilor oferite în reportaj, stratul de gheață poate fi observat la suprafață până în luna iunie sau iulie și, uneori, chiar până în august. După această perioadă, gheața nu mai este neapărat vizibilă, dar pe traseu poate fi simțit un curent rece.

„Începând din august, efectiv numai se simte un curent rece de aer pe traseul acestui ghețar”, se explică în material. Curentul ar porni de sub stâncă și s-ar întinde pe o distanță de aproximativ 200-300 de metri.

Acest fenomen contribuie la caracterul spectaculos al zonei, însă cauza exactă urmează să fie clarificată prin cercetări și monitorizări.

De ce vin turiștii la Detunata

Detunata îi atrage pe turiști prin combinația dintre peisaj, coloanele de bazalt, răcoarea pădurii și misterul gheții subterane. Zona este prezentată ca un sit geologic protejat, cu o suprafață de aproximativ 25 de hectare.

Unii vizitatori vorbesc și despre un posibil „punct energetic”, însă reprezentanții zonei evită să formuleze concluzii asupra unor fenomene pe care nu le pot explica științific.

„Noi nu suntem chiar în măsură să vorbim despre fenomene care poate nu le înțelegem”, se afirmă în reportaj.

Atracția principală rămâne însă cadrul natural: stânca, peisajul, pădurea și temperaturile mai scăzute. Detunata este descrisă ca un loc care merită vizitat cel puțin o dată în viață.

„Stânca, peisajul, răcoarea pădurii, pentru că este o zonă protejată de 25 de hectare, un sit geologic, efectiv este ceva frumos și ceva care nu s-ar măcar o dată în viață”, este mesajul transmis în material.

Detunata, un reper rar întâlnit în România

În reportaj se face comparație între Detunata și alte formațiuni de bazalt cunoscute în străinătate, inclusiv în Austria și Statele Unite. Coloanele de bazalt sunt prezentate ca elemente spectaculoase și rare în peisajul românesc.

„În România cam îi unică”, afirmă unul dintre cei intervievați, subliniind valoarea naturală și turistică a locului.

Pentru vizitatori, Detunata este parte dintr-un patrimoniu natural care ar merita promovat mai intens. Frumusețea locului, existența gheții subterane și legendele asociate formațiunilor de bazalt creează un obiectiv turistic cu un puternic potențial de dezvoltare.

„Avem o țară așa de frumoasă și cred că nu o exploatăm cum ar trebui din punct de vedere al turismului”, spune unul dintre turiști.

Detunata rămâne astfel un loc în care poveștile populare, zgomotele stâncilor și cercetările despre gheața ascunsă sub pământ se întâlnesc într-unul dintre cele mai spectaculoase peisaje ale Munților Apuseni.