O companie de stat din Ungaria a început să exploateze un zăcământ mare de sare în România, deși era o oportunitate pe care țara noastră ar fi putut să o valorifice singură.
Zăcământul de la Valea Florilor – un potențial uriaș
Diana Exploatări Miniere SRL, o filială românească a firmei ungare Salt-Veres ZRT, a obținut licența de exploatare pentru zăcământul din zona Valea Florilor (Cluj), estimat la zeci de milioane de tone.
Convenția inițială a fost semnată în 2009, dar aprobată abia în 2025, după 15 ani de blocaje birocratice.
Studiile arată că această resursă ar putea susține o producție de 440.000 de tone pe an timp de aproape 30 de ani, iar capacitatea ar putea ajunge până la 900.000 tone/an.
Raportările de presă subliniază puritatea excepțională a sării, iar extracția ar putea continua pentru „secole” cu tehnologie modernă, automatizată, având un impact redus asupra mediului.
Salrom – statul putea valorifica resursa
Salrom SA, compania de stat care deține monopolul pieței sării din România, are o rețea bine întărită: aproximativ 1.500 de angajați, 7 exploatări active, peste 1,13 milioane de tone vândute în 2023 și un profit net de 61,4 milioane lei în prima jumătate a lui 2024.
În acest context, se pune întrebarea: de ce guvernul nu a mobilizat Salrom pentru a gestiona această resursă și a transforma această bogăție într-un beneficiu pentru țară?
Critici: resursele României „cedate” altora
Anamaria Gavrilă, lidera partidului POT, critică cedarea resurselor naționale către companii străine și vorbește despre lipsa voinței politice de a valorifica în mod strategic bogățiile țării prin intermediul statului român.
Pe rețelele sociale, mulți români indignati subliniază că „de zeci de ani alții ne exploatează resursele, în loc să o facem noi”.
România are resurse naturale valoroase, o companie de stat pregătită să le exploateze și experiență în domeniu. Totuși, un zăcământ strategic, cu potențial de a genera venituri, a fost preluat de o companie străină.
Întârzierea guvernamentală nu este doar un eșec administrativ, ci și o pierdere de suveranitate și o oportunitate economică ratată.
Ultimele comentarii