STB a intrat în insolvență. Capitala își vede compania de transport în instanță, iar la Alba Iulia Primăria își pregătește propriul operator

Bucureștiul intră într-o etapă fără precedent pentru transportul public: Societatea de Transport București (STB) a intrat oficial în insolvență. În cealaltă Capitală, Alba Iulia, administrația locală își construiește propriul operator de transport, după luni în care serviciul public a fost blocat. Două orașe, două soluții și aceeași întrebare: cât de sustenabile sunt companiile publice de transport?

Primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, a cerut, pe 20 iulie, Consiliului de Administrație, conducerii executive a STB și Consiliului General al Municipiului București să ia rapid o decizie privind intrarea în insolvență a companiei, avertizând că acumularea unor noi penalități ar putea pune în pericol atât compania, cât și finanțele întregii Capitale.

Tribunalul București a deschis procedura de insolvență a STB

Tribunalul București a admis marți, 8 septembrie 2026, cererea depusă de Societatea de Transport București și a deschis procedura generală de insolvență.

STB ajunge astfel în insolvență după o criză financiară acumulată în timp. Potrivit declarațiilor primarului general Ciprian Ciucu, datoriile companiei au depășit 1,7 miliarde de lei în 2025, iar aproximativ 1,5 miliarde de lei reprezentau obligații către ANAF. 

STB este o companie publică a Capitalei: Municipiul București deține 99,89% din acțiuni, iar Județul Ilfov 0,11%. DDoc PMB

Cine sunt creditorii care apar în dosarul STB

În hotărârea Tribunalului București din 8 septembrie apar 26 de entități ale căror cereri au fost calificate drept declarații de creanță.

Printre acestea se află:

• RAMCO SRL;
• Romanian Security Systems SRL;
• Terra Palfinger SRL;
• BMF Grup Soluții Integrate SRL;
• Pro Tyres SRL;
• Ganzair Compressor Tehnic SRL;
• Nova Power & Gas SA;
• Daimler Truck & Bus Romania SRL;
• Aliat Auto SRL;
• Astra Vagoane Călători SA;
• Kynita SRL;
• Framinor Serv SRL;
• Vidanj Activ Solution SRL;
• Reloc SA;
• ICPE SAERP SA;
• Top Metrology SRL;
• Olcon-Metal SRL;
• CESI MEP Works SRL;
• CESI Automation SRL;
• Cleaning Servexpert SRL;
• Tinmar Energy SA;
• Electroputere VFU Pașcani SA;
• Romprest Servicii Integrate SRL;
• Voestalpine Railway Systems Romania SA;
• Thoreb Information Systems SRL;
• Pro Tehnic SRL.

Alba Iulia: Primăria își face propriul operator

În timp ce Bucureștiul încearcă să-și salveze compania publică existentă prin insolvență, la Alba Iulia administrația locală merge pe o altă strategie: înființarea unei companii municipale proprii de transport.

Societatea Alba Iulia Transport Local SRL a fost înființată prin hotărârea Consiliului Local nr. 363 din 26 noiembrie 2025 și a fost înmatriculată la Registrul Comerțului în decembrie 2025.

Documentele oficiale ale administrației locale arată că Municipiul Alba Iulia, prin Consiliul Local, este asociat unic al societății. Compania este încadrată ca întreprindere publică și are ca obiect principal transportul terestru de călători. 

Mai mult, în 2026, Primăria a declanșat procedurile pentru selectarea administratorilor noii societăți. În august, municipalitatea publica inclusiv anunțul privind selecția pentru trei poziții în Consiliul de Administrație. 

Și Alba Iulia a avut propriul episod de criză

Ironia este că exact în perioada în care Primăria își construia noul operator, transportul public din Alba Iulia a trecut prin una dintre cele mai grave crize din ultimii ani.

În iunie 2026, angajații STP Alba Iulia au oprit lucrul, reclamând faptul că nu își primiseră salariile.

Transportul a fost reluat după aproximativ două luni de pauză. Călătorii au reclamat atunci cozile, problemele legate de abonamente și costurile suplimentare suportate în perioada în care autobuzele nu au circulat. 

Cine datora cui la Alba Iulia?

Conflictul dintre Primăria Alba Iulia și STP a devenit și unul financiar.

În iulie, Primăria Alba Iulia fusese executată silit pentru datorii de peste 13,2 milioane de lei către operator. În același timp, primarul Gabriel Pleșa susținea că administrația locală este la zi cu plățile, în timp ce STP reclama existența unor sume neachitate. 

Ulterior, STP a susținut că Primăria ar avea către societate o datorie totală de peste 14 milioane de lei, în timp ce administrația locală a avut propriile argumente privind situația financiară și contractuală. 

Aceste sume reprezintă pozițiile și pretențiile aflate în litigiu, nu o datorie definitiv stabilită printr-o singură hotărâre judecătorească.

Câte companii de transport public similare au ajuns în insolvență?

Cazul STB nu este primul precedent important.

Cel mai clar caz comparabil identificat în documentarea de față este Regia Autonomă de Transport Public Iași (RATP).

În 2016, Tribunalul Iași a respins planul de reorganizare al RATP și a dispus deschiderea procedurii de faliment. Regia acumulase datorii foarte mari, iar presa vremii relata că peste 98% dintr-o datorie de aproximativ 170 de milioane de lei era către stat. 

Cazul Iași este relevant pentru București deoarece și acolo falimentul vechiului operator a fost urmat de construirea unei noi structuri de transport public. Municipalitatea ieșeană anunța atunci că activele aflate în patrimoniul orașului urmau să fie folosite în cadrul noii societăți de transport. 

Un caz care NU trebuie trecut pe lista insolvențelor: TCE Ploiești

TCE Ploiești este un alt exemplu important. În 2026, compania ajunsese într-o situație financiară critică, cu datorii către ANAF de aproximativ 78 de milioane de lei și cu o datorie a Primăriei Ploiești către companie de aproximativ 49 de milioane de lei. Municipalitatea a intervenit pentru plata datoriei către ANAF, iar în aprilie 2026 TCE a evitat intrarea în insolvență. 

Două modele, aceeași problemă

Bucureștiul și Alba Iulia se află acum în două momente diferite ale aceleiași probleme.

La București, autoritatea publică încearcă să redreseze un operator existent, încărcat cu datorii de ordinul miliardelor, prin procedura insolvenței.

La Alba Iulia, administrația locală construiește un operator public nou, în timp ce vechiul operator, STP, se află într-un conflict financiar și juridic cu municipalitatea.

Diferența este esențială: STB încearcă să fie salvată prin insolvență, în timp ce Alba Iulia încearcă să-și creeze o alternativă publică proprie, un ”STB” albaiulian.

Rămâne însă întrebarea fundamentală: dacă un serviciu public este transferat dintr-o companie în alta, cine garantează că problemele financiare, administrative și de management nu se vor repeta?

Experiența RATP Iași arată că schimbarea numelui sau a formei juridice nu este suficientă. Iar experiența recentă de la Alba Iulia arată că, indiferent cine operează autobuzele, nota de plată a unei crize de transport ajunge, în cele din urmă, la oraș și la cetățean.

În București, Tribunalul tocmai a deschis această nouă etapă. La Alba Iulia, administrația locală tocmai își construiește compania care ar trebui să preia această responsabilitate.

Două Capitale istorice. Două strategii diferite. Sperăm să nu le urmăm drumul…