Primarul orașului Zlatna a pierdut recent prima fază a procesului în care Autoritatea Națională de Integritate l-a declarat în stare de conflict de interese administrativ, după ce Silviu Ponoran a semnat două acte adiționale la un contract între primărie și firma fiului său.

Instanță care a judecat prima fază a procesului, semnarea celor două documente de către edilul Silviu Ponoran ”a fost de natură să producă un folos material pentru fiul reclamantului, în calitate de locatar, folos material care constă în prelungirea efectelor juridice ale celor două contracte de închiriere”.

Curtea reține că inițiativa legis­lativă a primarului orașului Zlatna, exercitată în temeiul art 45 alin 6 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 din 23 aprilie 2001, care a avut ca obiect, printre altele, adoptarea unei hotărâri de consiliu local privind prelungirea termenului contractului de închiriere 6415/20.11.2001 încheiat între UAT Zlatna și S.C. SPONI SRL, care expiră la data de 27.10.2016 și prelungirea termenului contractului de închiriere nr. 3415/26.10.1999, încheiat între UAT Zlatna și S.C. SPONI SRL, care expiră la data de 15.10.2014, a fost de natură să producă un folos material pentru fiul reclamantului, în calitate de locatar, folos material care constă în prelungirea efectelor juridice ale celor două contracte de închiriere.

În esență, prin raportare la prevederile art. 75 litera a din Legea 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, reclamantul a avut un interes personal la exercitarea inițiativei legislative menționate anterior, întrucât a avut, în concret, reprezentarea faptului că adoptarea unei hotărâri a CL Zlatna privind prelungirea termenului contractului de închiriere nr. 3415/26.10.1999 și a contractului de închiriere nr 6415/20.11.2001 încheiate între UAT Zlatna și S.C. SPONI este de natură producă un folos material pentru fiul acestuia”, se arată în motivarea deciziei Curții de Apel București, care în 3 octombrie 2017 a respins acțiunea primarului Zlatnei de contestare a raportului ANI. Decizia nu este definitivă.

Totodată, interpretând prevederile art. 76 alin. 1 din Legea 161/2003 și prevederile art. 75 litera a din Legea 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, Curtea reține că, anticipând efectele hotărârii CL Zlatna, reclamantul avea obligația de se abține de la exercitarea unei inițiative legislative având ca obiect adoptarea unei hotărâri de consiliu local privind prelungirea termenului contractului de închiriere nr. 3415/26.10.1999 și a contractului de închiriere nr. 6415/20.11.2001 încheiate între UAT Zlatna și S.C. SPONI, având în vedere folosul material care urma să se producă, în aceste condiții, în patrimoniul fiului reclamantului. Așadar, prelungirea efectelor juridice ale celor două contracte de închiriere reprezintă, per se, un avantaj, un folos material pentru locatar, folos material pe care primarul orașului Zlatna l-a generat în mod direct și conștient prin inițiativa legislativă.

Curtea reține că reclamantul a avut un drept de opțiune și a avut posibilitatea materială și legală să nu supună spre adoptare Consiliului Local Zlatna un proiect de hotărâre, având ca obiect, printre altele, prelungirea termenelor contractelor de încheiere cu S.C. SPONI. Dimpotrivă, reclamantul a fost consecvent în nerespectarea dispozițiilor art. 76 alin. 1 din Legea 161/2003 și art. 75 litera a din Legea 393/2004, în sensul că acesta a inițiat un proiect de hotărâre privind prelungirea termenului celor două contracte de închiriere încheiate cu S.C. SPONI și a executat în concret Hotărârea nr. 80/31.07.2014 adoptată de Consiliul Local al orașului Zlatna, semnând actele adiționale la contractele de închiriere nr. 3415/26.10.1999 și 6415/20.11.2001, încheiate între UAT Zlatna și S.C. SPONI.

În raport de Hotărârea Consiliului local în cuprinsul căreia acesta a fost împuternicit în mod expres să ducă la îndeplinire decizia Consiliului, rezultă că nu am avut un drept de opțiune de a semna sau nu actele adiționale ce trebuiau încheiate în baza hotărârii. (…) În lipsa participării subsemnatului la luarea unei decizii care să fie în măsură să asigure un beneficiu în favoarea unei rude de gradul 1, în speță nu sunt întrunite condițiile legale prevăzute de art. 76 din Legea nr. 393/2004 pentru constatarea conflictului de interese.

Având în vedere că nu este îndeplinit unul dintre elementele laturii obiective a abaterii disciplinare a conflictului de interese, și anume persoana evaluată nu a participat la luarea deciziilor imputate, se impune anularea Raportului contestat”, se arată în contestația depusă de Silviu Ponoran. Dacă decizia Curții de Apel București va rămâne definitivă, Ponoran este în pericol de a-și pierde mandatul.