REVOLTĂ FĂRĂ PRECEDENT ÎN CLUJ! Un cetățean refuză să plătească impozitul! Motivul te va șoca!

Primele zile ale anului 2026: Nemulțumiri și solicitări ale contribuabililor români

Anul 2026 a început cu un val de nemulțumire în rândul contribuabililor din România, generat de noile reglementări fiscale care au intrat în vigoare. La Cluj-Napoca, un cetățean a ridicat vocea, cerând municipalității să fie scutit de impozitul pe locuința principală. Această solicitare vine pe fondul unor majorări fiscale semnificative și a problemelor repetate întâmpinate pe platforma Ghișeul.ro, unde mii de români au încercat să-și verifice noile obligații.

Impactul noilor impozite și problemele Ghișeul.ro

În prima zi a anului, au fost implementate o serie de ajustări fiscale care afectează direct proprietarii de locuințe și autoturisme. De pe 1 ianuarie 2026, au intrat în vigoare noi reguli și valori de impozitare, cu creșteri semnificative și eliminarea unor reduceri anterioare, în special pentru locuințele construite înainte de 1990. Aceste modificări, incluse în pachetul fiscal aprobat la finalul anului 2025, au avut un impact considerabil asupra impozitelor.

În acest context, Ghișeul.ro, platforma națională de plăți online, a fost indisponibilă frecvent pe 1 și 2 ianuarie din cauza numărului mare de accesări. Mii de utilizatori au încercat să verifice sumele datorate și mulți dintre cei 2.883.377 de utilizatori activi s-au declarat șocați de noile taxe. Un mesaj popular pe rețelele sociale spunea: „Șoc și groază pe Ghișeul.ro! Apartament cu 2 camere, impozit de la 480 lei în 2025 la 870 lei în 2026! Halal țară, halal popor.” Un alt contribuabil a raportat o creștere de la 1.050 RON la 3.328 RON pentru impozitul pe apartament și teren.

Reacția clujeanului și argumentele invocate

În mijlocul acestei frământări, un clujean a decis să ceară oficial municipalității Cluj-Napoca să fie scutit de impozitul pe locuința de domiciliu, cel puțin pentru reședința principală. Mesajul său, postat pe aplicația MyCluj, subliniază o creștere de 70% a impozitelor pe locuința principală în România de la 1 ianuarie, într-o țară pe care o descrie ca „cea mai săracă din UE”.

Pentru a-și susține cererea, clujeanul a adus în discuție exemple din alte țări europene unde impozitul pe locuința principală fie nu se percepe deloc, fie este semnificativ redus. A menționat state precum Malta, Luxemburg, Slovacia, Slovenia, Croația, Cipru, Franța, Italia și Ungaria, care au scutiri de impozit pentru locuințele principale. De asemenea, Bulgaria oferă o reducere de 50%, iar Polonia taxează simbolic în funcție de suprafață. În Portugalia, reducerile variază în funcție de numărul de persoane și venitul proprietarului, iar Belgia are valori cadastrale vechi din 1975.

Clujeanul a pus întrebarea: „De ce mi se iau banii?” sugerând că majorarea fiscală ar putea avea legătură cu contribuția României la apărarea Ucrainei (România donează 50 de milioane de euro pentru apărarea Ucrainei), o decizie guvernamentală adoptată pe 31 decembrie 2025. Deși banii din impozitele locale ajung la bugetul local, el percepe această majorare ca parte a unui efort financiar mai larg.

Contextul fiscal și consecințele anticipate

Modificările legislative din Codul Fiscal au dus la creșterea impozitelor pe clădiri, atât în orașe, cât și în mediul rural. Impozitul anual se calculează în continuare în funcție de suprafața locuinței, utilizând noile grile de evaluare și cotele de impozitare stabilite de autoritățile locale. Eliminarea reducerilor pentru locuințele construite înainte de 1990 adaugă o povară financiară suplimentară pentru mulți proprietari.

Discuțiile aprinse din mediul online sugerează posibile consecințe ale acestor majorări fiscale. Unii utilizatori anticipează că „terenurile și locuințele nelocuite vor fi scoase la vânzare, ceea ce ar putea duce la creșterea chiriilor”. Acest lucru ar putea reconfigura piața imobiliară, pe măsură ce proprietarii caută soluții pentru a face față costurilor crescute.

Până acum, Primăria Cluj-Napoca nu a oferit un răspuns public la cererea cetățeanului. Această situație evidențiază tensiunile crescânde între așteptările cetățenilor și politicile fiscale adoptate de autorități, amplificate de contextul economic actual și de percepția unei poveri fiscale tot mai mari.