Miracolul rutier românesc: după 36 de ani, aproape avem autostrăzi care leagă România

Expansiunea rețelei de drumuri de mare viteză în România

În 2025, rețeaua de drumuri de mare viteză a României a făcut pași mari înainte, cu 146 de kilometri noi de autostradă și drum expres dați în circulație.

Pentru 2026, planurile sunt și mai îndrăznețe, având în vedere că autoritățile estimează deschiderea a încă 255 de kilometri, conform informațiilor centralizate de companiile care se ocupă de infrastructura rutieră. Aceasta este o realizare importantă pentru conectivitatea nu doar internă, ci și transfrontalieră a țării.

Între septembrie 2021 și sfârșitul anului 2025, proiectele de autostrăzi și drumuri expres din România au atras investiții de aproximativ 90 de miliarde de lei, fără TVA. Aceste sume acoperă lucrări deja finalizate, dar și proiecte aflate în diferite stadii, de la planificare la licitație.

Un moment cheie din 2025 a fost deschiderea, cu câteva zile înainte de Ajunul Crăciunului, a aproape 50 de kilometri din Autostrada Moldovei (A7), pe sectorul Focșani – Adjud. Această inaugurare a dus la 195 de kilometri numărul total al secțiunilor A7 deschise circulației în acel an, dintr-un total de 319 kilometri pe traseul Ploiești – Pașcani. Acum, se poate circula neîntrerupt pe o distanță de aproximativ 250 de kilometri, de la București până la Adjud.

Anul 2025 a adus și alte realizări importante în infrastructura rutieră. De exemplu, s-a dat în trafic Sectorul Sud al Autostrăzii de Centură A0, cu lotul 3 Bragadiru – Joița, lung de 17,965 km, și Secțiunea 5 Curtea de Argeș – Pitești a Autostrăzii Sibiu – Pitești, care are 14,57 km. De asemenea, loturile 2 Mizil – Pietroasele (28,35 km) și 3 Pietroasele – municipiul Buzău (13,9 km) din Autostrada Ploiești – Buzău au fost finalizate. Contribuții importante au venit și de la tronsonul 1 Buzău – Vadu Pașii (3,4 km) din Autostrada Buzău – Focșani, tronsonul 4 Colonești – Oarja – Pitești (12,64 km) în cadrul Drumului Expres Craiova – Pitești, dar și de la primul tronson A3 – DN1 (5 km) din Drumul Expres Turda – Dej.

La începutul lui 2025, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) lucra la 654 de kilometri de autostradă și drum expres cu contracte semnate. Până la sfârșitul anului, 508 kilometri erau în execuție. CNAIR a inițiat licitații pentru 318 kilometri noi, dintre care pentru 152 au fost deja desemnați câștigători, iar pentru 165,8 kilometri, procedurile sunt în curs de desfășurare.

Dintre cei 152 de kilometri pentru care s-au anunțat câștigătorii, se numără Autostrada Pașcani – Suceava, în ambele loturi, lungă de 62 km, lotul 1 al Autostrăzii Craiova – Filiași, de 10 km, lotul 2 al Autostrăzii Timișoara – Moravița, de 33 km, și lotul 3 al Drumului Expres Arad – Oradea, de 47 km.

Pentru 2026, se preconizează deschiderea a 255 de kilometri de autostradă și drum expres. Această estimare include sectoare din A0 – Autostrada de Centură a Capitalei, Sectorul Nord, precum și din Autostrada Sibiu – Pitești, Autostrada Transilvania (A3), Autostrada Focșani – Bacău, Autostrada Bacău – Pașcani și Drumul Expres Brăila – Galați, cu o lungime de 10,767 km.

Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) a avut un rol esențial în avansul infrastructurii, semnând în 2025 cinci contracte pentru proiectare și execuție, acoperind 189 de kilometri de autostradă și drum express, cu o valoare totală de 22 de miliarde de lei, fără TVA. În plus, au fost atribuite două contracte pentru 78 de kilometri, cu o valoare estimată de aproximativ 10 miliarde de lei. De la începutul lui septembrie 2024, CNIR a fost activ pe partea de licitații pentru șapte proiecte de infrastructură rutieră, cu o valoare totală de 33 de miliarde de lei, fără TVA.

Autostrada Transilvania A3

Un proiect care a captat atenția, inclusiv pe plan internațional, este Autostrada Transilvania (A3). Presa din Ungaria a descris recent conectarea Transilvaniei de Ungaria prin A3 ca fiind un „miracol”, considerând că era o realizare imposibilă cu câțiva ani în urmă. Extinderea Autostrăzii A3 între Târgu Mureș și Borș, cu 68 de kilometri, leagă acum Transilvania de Ungaria pe o secțiune de aproximativ 200 de kilometri. Această dezvoltare este privită în Ungaria ca un eveniment major, având o semnificație care depășește utilitatea pură a transportului.

Pe Autostrada Transilvania, lucrările avansează și pe alte segmente. CNIR a preluat în aprilie 2025 contractul pentru lotul Chiribiș – Biharia, iar lucrările au început în iulie, devansând astfel termenul inițial. Progresul fizic al sectorului de 28,5 km din județul Bihor a atins deja aproximativ 30%.

Conform Asociației Pro Infrastructură, în 2026 ar urma să fie inaugurați și cei 26,35 kilometri ai tronsonului Chiribiș–Suplacu de Barcău, care se vor conecta cu 13,5 kilometri deschiși circulației în septembrie 2023. Dacă termenele sunt respectate, în primăvara lui 2027, circulația ar putea fi posibilă între Chiribiș și Biharia, ceea ce ar însemna aproape 74 de kilometri de autostradă continuă între granița cu Ungaria și Nușfalău.

Privind în perspectivă, se estimează că în aproximativ 16 luni, șoferii vor putea circula între Cluj-Napoca și Oradea pe Autostrada Transilvania, evitând astfel o parte din DN1. Singura excepție va fi un segment de aproximativ 40 de kilometri din zona Meseșului, care include și tunelul Meseș – cel mai costisitor segment din țară, care nu va fi finalizat mai devreme de 2030, din cauza complexității ridicate și a costurilor estimate de 1,35 miliarde de euro fără TVA.

CNIR a introdus criterii suplimentare în licitații, axându-se pe digitalizare, forța de muncă locală, incluziune socială și reducerea impactului asupra mediului. Accelerarea proiectelor prioritizează și Autostrada Unirii (A8), în special tronsoanele dintre Târgu Neamț, Iași și Ungheni, care sunt esențiale pentru conectivitatea cu Autostrada Moldovei (A7).

Această expansiune rapidă a rețelei de drumuri de mare viteză este un pas important pentru România, având un impact pozitiv asupra economiei, turismului și calității vieții cetățenilor, prin reducerea timpilor de călătorie și creșterea siguranței rutiere. Rămâne de văzut dacă acest ritm ambițios se va menține și în anii următori.

Autostradă România – Foto: Pro Infrastructura (Imagine cu rol ilustrativ)