Connect with us

Actualitate

Jaful de la Muzeul Drents și istoria pieselor furate: impactul asupra patrimoniului românesc

Published

on

Un furt șocant care ridică semne de întrebare

Furtul artefactelor din Olanda reaprinde dezbaterea despre protejarea și promovarea patrimoniului românesc

Într-un episod recent al emisiunii Historia de pe Alba Carolina TV, istoricul Cătălin Borangic a discutat împreună cu Liviu Zgârciu despre jaful de la Muzeul Drents din Assen, Olanda, și despre importanța istorică a artefactelor furate.

Printre piesele dispărute se află și celebrul coif de la Coțofănești, un artefact de o valoare inestimabilă, parte a patrimoniului cultural românesc.

Furtul, executat cu o precizie militară și folosind explozibil, ridică suspiciuni asupra modului în care au fost selectate obiectele sustrase. Autorii jafului au acționat rapid, vizând piese specifice, ceea ce sugerează că au avut informații precise despre ce anume să fure.

Expozițiile internaționale: o necesitate sau un risc?

Un subiect central al discuției a fost oportunitatea expunerii artefactelor românești în străinătate. Borangic a subliniat că astfel de expoziții sunt esențiale pentru promovarea istoriei și culturii românești, însă trebuie însoțite de măsuri stricte de securitate. Muzeul Drents este unul dintre cele mai vechi din Olanda, cu o tradiție îndelungată în organizarea de expoziții internaționale, dar jaful ridică întrebări legate de nivelul său de protecție.

În România, măsurile de siguranță pentru artefactele de mare valoare sunt, în unele cazuri, mai stricte decât în instituțiile din Vest. Un exemplu oferit a fost cel al brățărilor dacice expuse la Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia, care au beneficiat de paza jandarmeriei și de restricții severe de acces.

Istoria coifului de la Coțofănești și semnificația sa

Coiful de la Coțofănești, una dintre piesele furate, este un artefact de aur descoperit în 1926 de niște copii, la rădăcina unui copac. Acesta este unul dintre cele cinci coifuri getice cunoscute, având o simbolistică bogată și fiind decorat cu motive mitologice și apotropaice (de protecție).

Contrar unor teorii recente, coiful nu era utilizat în luptă, ci reprezenta un obiect de prestigiu, purtat de liderii geți în ceremonii sau chiar în ritualuri funerare. Istoricul a explicat că aceste artefacte demonstrează influențele culturale multiple ale geților, care au preluat elemente atât de la sciți, cât și din lumea greacă și tracă.

Dacomania și miturile istorice

În finalul emisiunii, s-a discutat și despre fenomenul dacomaniei – tendința de a idealiza trecutul dacic și de a fabrica teorii conspiraționiste despre superioritatea dacilor sau despre faptul că românii ar fi singurii descendenți direcți ai acestora.

Borangic a subliniat că astfel de teorii prind mai ușor la public decât cercetarea științifică, din cauza modului în care istoria este predată și comunicată. În loc să fie prezentată într-un mod accesibil și atractiv, istoria academică rămâne adesea izolată în cercurile specializate, permițând apariția și răspândirea teoriilor pseudo-istorice.

Concluzie

Jaful de la Muzeul Drents nu este doar o pierdere pentru România, ci și un semnal de alarmă asupra modului în care sunt protejate și promovate artefactele istorice la nivel internațional. Pe de o parte, astfel de expoziții sunt esențiale pentru recunoașterea valorii patrimoniului românesc, dar pe de altă parte, riscurile trebuie gestionate cu o atenție sporită.

Totodată, dezbaterea asupra coifului de la Coțofănești și a moștenirii dacice evidențiază nevoia unei mai bune comunicări a istoriei reale, pentru a combate miturile și dezinformarea care circulă în spațiul public.

Advertisement

Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ai imagini sau informaţii care ar putea deveni o ştire? Trimite-ne un mesaj pe WhatsApp

Urmărește-ne pe TikTok

Urmărește-ne pe Facebook

Urmăreşte-ne pe YouTube

Urmăreşte-ne pe Instagram

Actualitate

Social

Ultimele comentarii

Sănătate