Grefierii între muncă onorabilă și sclavagism…

În iureșul recent creat de protestele grefierilor din România, Asociația Justiția pro Cetățean a realizat un interviu cu Adrian Mircea Dondoș- grefier la Curtea de Apel Alba Iulia și președinte al Sindicatului Liber al Lucrătorilor din Justiție ”Grefierul” Alba, și Raul-Nicolae Ban grefier la Judecătoria Alba Iulia și vicepreședinte al aceluiași sindicat.

JPC: De la protestele din 2016 și până la cele mai recente, ce schimbări au fost aduse la statutul grefierilor?

Ban Raul-Nicolae: Schimbări nu s-au prea adus din anul 2004. Au fost aduse mici modificări în sensul că în intervalul  2004 –  2009 a fost introdusă pensia de serviciu. În 2009 această pensie a fost eliminată, fiind reintrodusă în 2015, dar nu în aceeași formă ci cu limita de vârstă.  S-au mai făcut mici modificări, dar în esență el (statutul n.r.) a rămas același: fără drepturi pentru personalul specializat din instanțe, doar cu obligații; deschizându-se astfel o poartă spre regulamente de ordine interioară, care sunt actualmente în vigoare, – primul în 2005, modificat în 2015, și care pun grefierul practic ”în genunchi”, nu are drepturi, doar obligații. Pe de altă parte angajatorii, ordonatorii de credite au doar drepturi. Dacă verificați regulementele de ordine interioara,  la ordonatorul terțiar de credite și la ordonatorul principal nu o sa găsiți obligații, o să găsiți drepturi și la capitolul obligații doar recomandări fără nici un fel de sancțiuni.

Ceea ce  s-a întâmplat acum a fost o încercare de stopare a unui abuz cu privire la salarizarea noastră, acesta este motivul pentru care personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor și parchetelor s-a revoltat. Concret salariile noastre nu sunt calculate corect: se aruncă ”pisica moartă din ograda unora spre ceilalți”, tipic românesc.

Adrian Mircea Dondoș: Respectiv, de la minister ( Ministerul Justiției) spre angajatori ( Curți de Apel), ministerul pur și simplu și-a luat ” orice mână de pe noi”, lăsând la latitudinea curților de apel modalitatea de calcul salarial, și având în vedere că există  o varietate de formule, o multitudine de interpretari a legii salarizării. Fiecare curte, în principiu, a calculat cum a crezut de cuviință.

Ban Raul-Nicolae: În prezent există 34 de angajatori.

Adrian Dondoș: Spre surprinderea noastră, bineînțeles că avem și noi cunoștințe despre deciziile de salarizare emise de alte  curți, diferențele salariale sunt majore.  Legiuitorul permite angajatorului să facă bine personalului auxiliar sau, dacă dorește, să facă ”rău”, în sensul de a-i diminua salariul. Prin urmare unele curți au ales să facă bine, spre avantajul și surprinderea noastră, altele contrariul. Avantajul este că putem contesta decizia Curții de Apel Alba Iulia. Aspectul care este de neînțeles constă în modalitatea de calcul, diferită de la angajator la angajator, având în vedere și decizia Curții Constituționale privind salarizarea unitară a angajațiilor din cadul aceleiași instituții, la nivel național.

Ban Raul-Nicolae: Cei 34 de angajatori pe care îi avem nu au  obligația de a calcula unitar salariile. Asta înseamnă că fiind 34 de angajatori pot calcula în 34 de moduri. De aici apar disesiunile, unii calculează cu diferențe mai mici, alții cu diferențe mai mari.

Adrian Mircea Dondoș: Și la Curtea de Apel Alba Iulia diferențele sunt substanțiale față de alte curți. Ori majorarea nu este conform legii, ori scăderea salarială este destul de mare.

JPC: Considerați că statutul grefierilor trebuie schimbat din cel de personal auxiliar într-unul care participă direct la înfăptuirea justiției?

Ban Raul-Nicolae: Denumirea de auxiliar a fost introdusă fără consultarea noastră.

Adrian Dondoș: Prin prisma atribuțiilor grefierilor, aceștia participă la înfăptuirea  actului de justiție, fără personalul auxiliar, actul de justiție nu poate fi înfăptuit, nu se poate ține o sedință de judecată, dacă noi nu participam în mod efectiv. Munca noastră duce la înfăpturirea actului de justiție, bineînțeles în colaborare cu magistrații. Nu înțeleg de unde opinia că nu participăm la înfăptuirea actului de justiție.

JPC: Noi asta încercăm să aducem în atenția cititorilor că, fără grefieri actul de justiție nu poate avea loc. În media nu este explicat corect termenul de auxiliar și profesia grefierului.

Adrian Mircea Dondoș: Aici poate v-ar ajuta dacă ați cunoaște atribuțiile grefierilor stabilite prin regulamente (le puteți insera în articol ca opinia publică să le vadă.) Până și interdicțiile sunt aceleași ca și la magistrați.

Ban Raul Nicolae: Incompatibilitățile și interdicțile sunt aceleași ca a magistraților, însă salarizarea nu este aceiași. Noi am pornit undeva din anii 90” cu 80% din salariul magistraților, proporția aceasta a scăzut, iar în 2004 a ajuns a 25%. Tendința este de scădere, noi  îndepărtăm de magistrați, deși cantitatea de obligații este mult, mult mai mare, procesul de transfer al atribuțiilor din sarcina magistraților înspre grefieri în proporție de 90% s-a finalizat, dar el continuă – avem delegare de atribuții nejurisdicționale dar asta nu se vede în salarizare. O altă problemă foarte gravă este cea a orelor suplimentare. O estimare generală la nivel de România, începând cu 2010, era de 1 milion de ore suplimentare pe an. Practic statul face acum o economie cu noi, neangajând personal suficient. Dacă tot vorbim de ”Justiția Pro Cetățean”, cetățeanul are dreptul la o justiție așa cum își dorește el, însă bețe în roate se pun chiar din partea guvernanților, care nu angajează personal suficient. Personalul care este angajat, probabil că nu  face față la cerințe pe de o parte iar pe de alta nu are materiale de lucru,  echipamentele de lucru sunt învechite, eu personal lucrez pe un calculator din 2007.

Adrian Mircea Dondoș: Fără să mai vorbim despre spații, unde stăm 4 într-un birou, înghesuiți în câțiva metri pătrați. Natura acestei meserii nu poate fi normată, nu îi poți impune unui grefier un număr de dosare pe zi, fără a ține seama de complexitatea dosarelor.

Ban Raul-Nicolae: Există o tentativă reușita de normare a muncii pentru magistrați. Pentru magistrați s-a reușit, pentru noi nu. Nu știu dacă există voință politică să se facă această normare. Eu zic că s-ar putea face, dacă s-ar lua în calcul anumiți factori, anumiți parametri. Aceasta ar putea degreva mult instanțele de judecată, în situația în care s-ar  cunoaște  în mod  concret munca efectuată de către grefier. Orele suplimientare nu se contabilizează, se refuză contabilizarea lor de către angajator.

JPC: În anul 2016 o grefieră din Alba s-a sinucis. În țară au fost cazuri asemănătoare, acest fapt fiind pus pe seama suprasolicitării. Cum comentați?

Ban Raul-Nicolae: Poate fi pus pe seama suprasolicitării, este o anchetă la parchet. Multe nu putem comenta pe subiectul acesta până la terminarea anchetei, însă cu siguranță fiind un grefier nou, probabil suprasolicitarea și-a spuns cuvântul și în cazul ei.

JPC: Considerați ca volumul mare de lucru poate fi diminuat?

Ban Raul-Nicolae: Volumul poate fi diminuat prin angajarea de personal si prin dotarea instanțelor cu echipamente moderne de lucru.

JPC: Referitor la tehnic, am scris săptămâna trecută un articol despre sistemul on line de arhivare a dosarelor și vizualizare a lor.  Și munca grefierilor ar fi diminuată după implementarea sistemului.

Adrian Mircea Dondoș: Din punctul meu de vedere,  nu ar avea cum să diminueze munca grefierului pentru ca ar fi nevoie de o persoană în plus pentru introducerea actelor în sistem.

Ban Raul-Nicolae: Sistemul acesta este implementat în niște instanțe pilot în țară. El constă în scanarea tuturor documentele care sunt înregistrate în instanță, pentru a da posibilitatea justițiabilului să ia contact online cu dosarul.

Adrian Mircea Dondoș: Acest sistem ține de transparența actului de jusțitie.

Ban Raul-Nicolae: În momentul în care s-a introdus, nu s-au căutat și resursele umane pentru acest lucru și practic a fost o împovărare a personalului din instanțele respective. În momentul în care se va implementa în toată țara acest sistem, va fi o împovărare pentru personalul auxiliar de specialitate deoarece este necesar ca mai multe persoane să scaneze și să introducă datele. E nevoie de personal.

JPC: Deci dacă vrem evoluție în instanțele din țară avem nevoie de mărirea schemei prin personal calificat.

JPC: Dacă am vizualiza justiția ca o familie am observa ca grefierii sunt ruda mai din spatele familiei. De ce?

Adrian Mircea Dondoș: Nu s-a dorit și nu se dorește ca munca grefierului să fie evidențiată, să fie recunoscută. Actul de justiție nu este înfăptuit doar de magistrați, iar justițiabilii se pot convinge de acest lucru când au o problemă juridică și apelează la profesionalismul grefierului registrator, arhivar sau de ședință.

Ban Raul-Nicolae: Legat de noțiunea de familie aș dori să fac o structurare în timp a evoluției famililiei.

Am fost în Legea 92/1992 împreună cu magistrații, atunci puteam să zicem că suntem o familie fericită. În 2004, prin Legea 567 s-a produs un divorț în sensul că, personalul auxiliar și conex a primit Legea 567/2004, magistrații Legea 303/2004, sistemul judiciar și CSM Legea 304 și Legea 317 din 2004, unde grefierii erau considerați mașini – unelte fără nici un drept cu privire la sistem, deși sunt categoria majoritară din sistem. În acel moment exista un raport de 1 la 3, un magistrat – trei persoane auxiliare, acum avem aproape 7000 de magistrați și 8000 personal auxiliar și conex, raportul a ajuns la aproape 1 la 1. Vedeți cât s-a diminuat, nu s-au mai făcut angajari suficiente pentru acest personal auxiliar. Grefierii, ca număr, aparent au crescut, sunt mai mulți decât magistrații în raportul acesta. Proporția  a scăzut de la 1 la 3, la 1 la 1 în condițiile în care volumul de muncă a crescut de 10 ori. V-am vorbit de trecerea de  atribuțiilor de la  magistrați la grefieri în timp. Peste 90% au fost transferate în sarcina grefierilor, adică grefierii au căpătat noi sarcini fără să se reflecte aceste sarcini în cuantumul salariului. Nu le-a crescut cu nimic salariul, dimpotrivă, le-a scăzut. De aici pleacă si nemulțumirea, coroborată și cu orele suplimentare și cu problemele care se cronicizează în timp, deoarece nu se rezolvă nimic. Ne judecăm în continuare cu angajatorii noștri de fiecare dată când apare câte o lege de salarizare pentru că, de bună voie nu ni se dau drepturile pe care le avem și de aici vede justițiabilul o continuă ”hârâială” între noi și angajatori, pe care noi nu o dorim, dar la care suntem nevoiți să luăm parte și să o acceptăm și o  promovăm pentru că, practic se produc niște abuzuri și trebuie să reacționăm. Să nu își închipuie justițiabilul că familia aceasta se înțelege foarte bine.

JPC: Mare parte dintre studenții care termina facultatea de drept merg în special către profesia de avocat și magistrat. De ce nu vin și înspre grefieri mulți dintre ei?

Ban Raul-Nicolae: Vin și înspre grefieri. La grefieri avem grefieri cu studii medii și grefieri cu studii superioare, care fac același lucru. De ce există împarțeala asta și de ce există situația asta? Nu pentru că o dorim, ci pentru că angajatorul o dorește, pentru a ne plasa salarial în acea grila cu indici de multiplicare inferiori. E un paradox ca pentru a accede în Școala Națională de Grefieri ai nevoie de studii superioare juridice,însă actualmente în sistem se poate intra și cu studii medii. Sistemul acesta necesită juriști, însă studiile superioare juridice pentru grefieri în accepțiunea angajatorilor, reprezintă un ”apendice”. Posturile sunt ocupate de juriști. Chiar posturile cu studii medii sunt ocupate de oameni cu studii superioare, însă refuzul de transformare a posturilor în posturi cu studii superioare s-a produs  tocmai ca să fim pastrați la un nivel salarial scăzut. Dacă guvernul ar da o salarizare corespunzătoare acestei categorii profesionale ar mai stinge din litigiile pe care noi le avem.

JPC: Informațiile de acest gen nu apar în media, de ce?

Ban Raul-Nicolae: Nu apar pentru ca nu se cunoaște realitatea din sistem. Numai daca intervievați pe cineva din sistem care dorește să discute cu dumneavoastră puteți să aflați dedesubturile.

JPC: Ce le recomandați studenților la Drept și ce cale să urmeze după terminarea studiilor?

Ban Raul-Nicolae: Să meargă pe calea pe care și-o doresc, să aibă în plan exact ceea ce vor să facă: dacă doresc neapărat magistratură, avocatură. Dacă doresc să ocupe o funcție de grefier să se pregătească cu multă, multă rabdare și să se documenteze înainte să intre în sistem, pentru că afară este vopsit gardul înauntru leopardul.

Adrian Mircea Dondoș: O recomandare pe care o putem da studenților este să aibă în vedere și profesia de grefier. Să nu țintească doar spre Magistratură și Barou, ci și spre profesia de grefier, profesie deloc menționată între profesiile juridice ca optiune de viitor pt studenți.

Ban Raul-Nicolae: Nu există o instituție de stat care să ne reprezinte.Este vorba despre ”Ordinul Grefierilor din România”, care să fie un interlocutor cu rol de reprezentare pentru grefieri în raport cu celelalte instituții ale statului. Noi tot timpul ne-am dorit această chestiune, dar nu s-a dorit de către guvernanți, legislativ, decidenții din justiție nu au dorit-o. Ar da un imbold, ar da o dovadă de respect, ar trage un scaun la masa justiției pentru grefieri, ar fi o schimbare reală, dar nu se dorește acest lucru și vedeți care este rezultatul: proteste, banderole albe, manifestații, nemulțumire. Si în capul cui se sparg toate astea? În capul justițiabilului. Noi nu ne dorim să oprim justiția, să facem anumite chestiuni, actul de justiție trebuie să meargă mai departe. Noi vrem să atragem atenția asupra problemelor noastre, dar singurul mod în care mai putem atrage atenția e ăsta. Nu sunt luate  în seamă adresele, memoriile, deoarece nu se vrea realmente să se schimbe ceva. E varianta convenabilă pentru angajatori: pot fi controlați grefierii foare ușor dacă nu au nici un drept. În momentul în care le dai drepturi, s-ar putea sa nu îi mai poți controla și atunci chestia asta dă de gândit guvernanților, legislativului, decidenților, autorităților din sfera justiției, care caută să îi controleze foarte bine și nu le dau acel scaun la masa justiției, pentru că ar fi o dovadă de respect. Îi țin strânși cu ușa. Legisativ suntem în genunchi, nu putem spune că avem ceva. Există o lege, dar legea aia în loc să ne ajute cu ceva mai mult ne încurcă. Am solicitat de mai multe ori schimbarea legii și adoptarea unei noi legi. În 2010 s-a facut o comisie cu privre la statulul nostru, în 2011 s-a trimis către parlament în procedură de urgență, iar în 2016 în condițiile în care era în procedură de urgență, statutul a fost respins la limită cu câteva voturi împotrivă. Pe 8 iunie 2016, terminându-se epopeea schimbării statutului grefierilor.

Sursa:justitiaprocetatean.ro

Curtea de Apel Alba Iulia: Sinteza raportului de bilanţ pe anul 2017