15 ianuarie: Ziua în care cultura română renaște prin Eminescu!

România sărbătorește 176 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu

Astăzi, pe 15 ianuarie 2026, România se oprește într-un moment de profundă reverență și reflecție pentru a celebra 176 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu, poetul fără rival și fundamentul literaturii române moderne. Această dată simbolică a fost transformată în Ziua Culturii Naționale, subliniind importanța culturii în identitatea și spiritul românesc, aducând în prim-plan moștenirea unui geniu care a redefinit limbajul artistic și filosofic al poporului nostru.

Alegerea zilei de 15 ianuarie pentru a marca această celebrare nu este întâmplătoare. Este o recunoaștere comună a faptului că opera lui Eminescu cuprinde esența spiritului românesc. Astăzi, trecutul, prezentul și viitorul se împletesc într-un mod special, invitându-ne să reflectăm, să ne mândrim și să ne arătăm recunoștința. Într-o lume plină de zgomot și efemer, Eminescu rămâne o ancoră, un reper care ne reamintește cine suntem, de unde venim și încotro ne îndreptăm. Versurile sale, atât de muzicale și profunde, ne spun povești despre iubire și dor, despre singurătate și cosmos, despre natura sacră și spiritul neamului.

Mihai Eminescu, al șaptelea dintre cei unsprezece copii ai familiei Eminovici, s-a născut pe 15 ianuarie 1850, la Botoșani. De-a lungul timpului, data nașterii sale a generat controverse din cauza mărturiilor contradictorii și a documentelor din acea perioadă care indicau ani diferiți. Totuși, clarificarea a venit odată cu găsirea registrului oficial de nașteri și botez al bisericii Uspenia din Botoșani, care a confirmat fără ambiguitate 15 ianuarie. Eminescu și-a petrecut copilăria între Botoșani și Ipotești, într-un mediu familial care a stimulat sensibilitatea artistică și interesul pentru cultură. Încă din primii ani de școală, la Cernăuți, Eminescu a ieșit în evidență prin inteligența, seriozitatea și rigoarea sa. Chiar dacă talentul său era evident, a ales să întrerupă studiile la liceul german Ober-gymnasium din Cernăuți, o decizie care a marcat începutul unei perioade de căutări și experiențe variate, esențiale în formarea sa ca om și artist.

Prin versurile și gândirea sa, Mihai Eminescu a lăsat o amprentă profundă asupra literaturii române, devenind o voce de referință pentru toate generațiile. El nu a scris doar poezie, ci a creat un univers cultural complex, ce depășește limitele timpului și ale spațiului. Opera sa vastă include poezii lirice de o frumusețe rară, proză filosofică, articole de publicistică și dramaturgie, toate purtând semnătura unui geniu polivalent. De la „Luceafărul”, capodopera ce abordează teme universale precum condiția geniului și iubirea ideală, la „Doina”, o exprimare vibrantă a spiritului național, și până la „Scrisorile”, o meditație asupra societății și a condiției umane, Eminescu a dăruit poporului român un tezaur literar de neprețuit.

În plus față de celebrarea lui Eminescu, Ziua Culturii Naționale este dedicată omagierii tuturor personalităților emblematice ale României și valorilor culturale care ne definesc. Anul acesta, evenimentele dedicate acestei zile includ și celebrarea memoriei lui George Enescu, de la a cărui plecare în Lumină se împlinesc 71 de ani. Muzeul Național „George Enescu” organizează expoziții și recitaluri între 12 și 16 ianuarie 2026, subliniind legătura profundă dintre diferitele forme de artă și contribuția esențială a marilor creatori la patrimoniul cultural național și universal. Eminescu spunea: „Trebuie să fim un stat de cultură la gurile Dunării; aceasta e singura misiune a statului român.” Acest principiu rămâne astăzi un ghid pentru aspirațiile culturale ale României.

Așadar, sub lumina lui Mihai Eminescu, Ziua Culturii Naționale devine nu doar o comemorare, ci o reafirmare a angajamentului nostru față de valorile esențiale. Este un moment de reconectare cu rădăcinile noastre spirituale și de perpetuare a bogăției unei moșteniri culturale care continuă să inspire și să definească identitatea românească.