Zlatna renaște din metal: Proiectul care poate pune România din nou pe harta industriei grele

Primarul Silviu Ponoran anunță o strategie ambițioasă pentru revitalizarea industriei metalurgice și energetice: „Putem ajunge la 8% din PIB-ul României dacă ne apucăm serios de treabă”

Într-o ediție profundă a emisiunii „Fapte și Vorbe”, realizată de Andrei Barbu pe canalul Alba CarolinaTV, Silviu Ponoran, primarul orașului Zlatna, a conturat o viziune impresionantă despre cum acest mic oraș cu trecut industrial poate deveni din nou un pol economic semnificativ al României.

„Nu sunt politician. Sunt inginer metalurg. De aceea vorbesc despre fapte, nu promisiuni,” a spus Ponoran, punctând că reindustrializarea trebuie să înceapă cu resursele de care România încă dispune din plin.

Planuri ambițioase pentru Zlatna:

Silviu Ponoran a dezvăluit că Zlatna are în derulare sau în pregătire 48 de obiective de investiții, printre care:

• construcția unei fabrici moderne de cupru și acid sulfuric;
• dezvoltarea unui parc fotovoltaic care să asigure consumul public al orașului;
• reabilitarea a 18 blocuri și construirea de blocuri pentru specialiști;
• înființarea unui Muzeu al Telurului, element chimic descoperit în Zlatna în 1782.

„Acidul sulfuric este ca sângele în industrie. Nu putem vorbi de dezvoltare fără el,” a subliniat edilul, prezentând avantajele tehnologice ale unui proiect care ar putea reface circuitul industrial complet – de la minereu brut, la cabluri și produse electronice.

• „În anii ’80 produceam 500 de tone de acid sulfuric pe zi. Azi importăm din Bulgaria.”
• „Dacă repornim această industrie, putem aduce între 6 și 8% din PIB-ul României.”
• „Nu e un vis. Avem oameni, avem resurse, trebuie doar să scăpăm de golani și să punem profesioniști la treabă.”

De la industrie la identitate:

Ponoran leagă renașterea economică de redescoperirea identității locale. Zlatna nu înseamnă doar cupru sau acid sulfuric – înseamnă cultură, știință, tradiție și speranță.

„În 2026 inaugurăm sala de spectacole cu ‘Flautul Fermecat’, compus după descoperirea Telurului la Zlatna. Avem istorie. Acum construim viitorul.”

Acest interviu nu a fost doar o trecere în revistă a proiectelor locale, ci un manifest pentru o Românie care nu se vinde, ci se reconstruiește. Cu viziune tehnică, claritate strategică și determinare, Zlatna ar putea deveni un model național al renașterii industriale.