,,ZIDUL DINTRE NOI ȘI EI” .Prof. Ing. Ioan Romeo Manzala

„Câinele latră, dar nu pleacă de la măcelărie”

Vine un timp, inevitabil, în care simți că trebuie să te oprești. Nu pentru că nu mai poți, ci pentru că, în sfârșit, înțelegi că nu mai trebuie. Ai fost mereu cel care a alergat, cu inima deschisă, cu mâinile întinse, cu sufletul gata să repare, să aline, să susțină. Ai alergat pentru toți, în toate direcțiile, până când ai uitat să te întrebi dacă cineva ar alerga vreodată pentru tine.
Și într-o zi, oboseala nu mai este doar fizică. Este o oboseală care îți apasă pieptul, care îți învăluie gândurile, care îți șoptește că ai dat prea mult din tine. Ești obosit să înțelegi mereu, să justifici tăceri, să cauți scuze în locul altora. Ești obosit să alergi după oameni care nici măcar nu se clintesc pentru tine.

Așa că te oprești. Nu din răceală, nu din răzbunare, ci dintr-o nevoie profundă de a te regăsi. Îți dai voie să respiri, să taci, să te așezi. Îți dai voie să te odihnești. Pentru că, atunci când vei porni din nou la drum, o vei face cu un alt scop: nu pentru a-i salva pe alții, ci pentru a te salva pe tine. Nu pentru a demonstra ceva, ci pentru a-ți aminti cine ești. Și, mai ales, pentru a alerga, în sfârșit, în direcția ta.
Chris Oliver
Trăim timpuri tulburi de o gravitate maximă, sunt vremurile de pe urmă, vremea ,,mestecătorilor” de vorbe măsluite, a celor care tot încearcă să ne convingă că ne vor binele. E vremea hienelor politice care meșmelesc, într-un mod diavolesc, viitorul poporului român, săvârșind astfel cel mai mare rău îndreptat asupra românilor.
Tu, iudă care ești, tu, politician fariseu, află că gardul ăla, simbolic, care desparte răul de bine, adevărul de minciună, este chiar instituția supremă a democrației, care treptat, dar sigur, s-a transformat într-un fel de pușcărie a națiunii române. Trâmbițele propagandei satanisto-globaliste se aud neîntrerupt, zi și noapte, muzica otrăvită a propagandei ridiculizează însăși conceptul de om liber, posesor de conștiință umană, devenind prin gândire și ideologie o sfidare la adresa democrației fiecărei națiuni membre a UE.

Au avut grijă aceste jalnice slugi cu înclinații pur sataniste și LGBD-iste să construiască ceea ce recunoaștem ca fiind Zidul. Acest Zid al Diavolului, care astăzi se dorește să separe Umanitatea de însăși Dumnezeu.
În aceste vremuri cu adevărat apocaliptice îmi permit să afirm, cu toată convingerea și conștiința mea de trăitor întru Dumnezeu, că singurul lucru care ne mai poate apăra de dezlănțuirea fără precedent a Răului, în deplinătatea exprimării lui, este chiar Conștiința și Credința noastră, devenite zidul de protecție al Ierihonului națiunii noastre, ca să mă exprim printr-un termen de comparație biblic.

Priviti ce s-a întâmplat cu Zidul Ierihonului, priviți și încercați să înțelegeți că ceea ce ni se întâmplă e chiar o lecție morală biblică. Zidul ăsta al rușinii, care își propune să dividă nația română și să o condamne la cancelarea istorică, ar trebui dărâmat precum Zidul Berlinului în 1989.
Acest Zid, care iată este construit chiar sub ochii noștri și cu acceptul tacit al poporului român, devine expresia totalitarismului, un Zid dintre Noi și ei, dincolo de care „fiii iubiți ai patriei” se baricadează pentru a nu fi „sufocați” de dragostea poporului pentru ei. E simbolul unei pușcării nenorocite, care nu ține pe nimeni înăuntru, ci ține poporul afară și departe de credința și reperele identității sale istorice.

Departe de orice decizie politică care are legătură cu binele națiunii române.
E un simbol al separării de popor a unei clase politice, în mare parte analfabete și corupte, obediente unor interese care nu au absolut nicio legătură cu interesul Națiunii Române.
În lumea UE – aia decretată a fi democratică – există un munte de moloz, atâta ideologie purtătoare de Antihrist înglobat și exprimat pe cm pătrat de gândire umană, atâta rău adunat în jurul acestei instituții cu sediul la Bruxelles, un Rău care parcă ne întunecă lumea, privându-ne de lumină, un Rău care își trage „seva” chiar de acolo, din izvorul de viață al popoarelor, astăzi încolonate să ia drumul pribegiei spre poarta infernului!
Da, ne facem că nu înțelegem, ne facem că nu vedem, ne cancelăm identitatea națională din pix, ne cedăm zilnic, ca la barbut, suveranitatea și ne jucăm la masa de poker a UE chiar sufletul.

Zidul conștiințelor devine astfel o autentică relicvă a unui mod de gândire care este perpetuat și exprimat de tot ceea ce se autoproclamă ca fiind viitorul națiunilor libere și democratice, care la noi numai libere și democratice nu sunt, totul este scăpat de sub control. Zidul care astăzi îmi îngrădește libertatea conștiinței mele, a statutului meu de bărbat român, de cetățean român cu drept liber de exprimare și gândire, nu este altceva decât un alt Zid al Berlinului construit astăzi pe pământ sfânt românesc și în mijlocul națiunii române. Neamul meu cel românesc a avut mereu credință-n Dumnezeu, a respirat prin credința creștin-ortodoxă și nu s-a identificat nicicând cu ideologii toxice atee.
Eroii patriei mele, România, au luptat și au reprezentat interesele societății civile, nu structurile militarizate care fac astăzi din Președintele țării mele o biată păpușă pe o scenă unde satanele lumii dansează țonțoroiul.

Eroii neamului meu au visat la o patrie frumoasă, mândră și prosperă, nu la îmbătrânirea populației, depopulare și îndatorarea copiilor acestei națiuni pe generații. Bunicul și tatăl meu au murit pentru viitorul nostru, nu pentru înlocuirea unei vechi nomenclaturi comuniste cu cea a nomenclaturii de tranziție, lacomă, toantă, criminală și nesătulă. Eroii neamului meu au murit pentru libertate, nu pentru tiranie, certificate, cenzură și apartheid medical.
Eroii neamului meu erau naționaliști patrioți până în măduva ADN-ului lor românesc, erau idealiști și familiști.
De jertfa lor, oare, noi, cei de astăzi, suntem vrednici?
Eu devin astăzi Strigătul propriei mele Conștiințe, Vocea dărâmătoare de Zid și care se identifică astăzi cu glasul desprins din Buciumul sufletului meu românesc, o Voce care îmi doresc să se audă până departe, să fie auzită de fiecare trăitor de românism și să poată dărâma Zidul!

Dacă Nicușor e ilegitim, atunci și Bolojan, premierul pe care l-a numit, trebuie să pice. Și tot guvernul.
Doar că a început cursa de pupat la Licurici, ca la Înalta Poartă: „Nu mă tăia, Stăpâne, că eu pot strânge haraci și mai mare”. Se licitează japca. Asta e miza agitației stârnite la Washington. Se promit șapte piei de pe popor. Ba opt, ba nouă. Se aruncă pe masă mine și zăcăminte. Se arvunesc arsenale de fiare vechi la preț de navete spațiale. Se vinde poziție strategică, flanc estic, vedere la mare, convenabil.
REORIENTARE: acesta e secretul viitoarei puteri din România. Nicio legătură cu democrația sau cu alegerile.
Cine se dovedește mai rapid, mai slugarnic și mai veros primește Firmanul.
Așa se scrie istoria. Tare mă tem că CG va muri cu dreptatea în brațe.

România, Încotro?
Chiar dacă nu vrem să recunoaștem, dacă unii vor să cosmetizeze adevărul, suntem într-o situație cumplită în România. Avem un președinte de țară, numit, nu ales, care este orice, mai puțin președintele României. Gafele monumentale pe care le-a făcut la Focșani și Iași, faptul că se pierde de tot atunci când ar trebui să fie oficial și să reprezinte statul, este un mare pericol.

Nicușor Dan nu mai poate fi acoperit. Deloc.
Este un fel de piesă stricată dintr-un angrenaj de care se alege praful. Nu el este cauza, el este doar oglinda unui Sistem Securist care controlează România.
Nu l-au pus străinii, ei l-au impus, iar mulți români l-au votat.
De Nicușor Dan, atunci când îl vezi, te simți jenat. Respect instituția prezidențială, dar nu pe oricine acolo.

Funcția prezidențială a devenit o țintă a miștourilor și bătăii de joc, ca și câteva ministere de câțiva ani. Cred că suntem cea mai coruptă țară din Europa. O mână de oameni fac ce vor în România și cu românii. De ce am ajuns aici? Unde este DEMOCRAȚIA? CONSTITUȚIA?
Despre Nicușor Dan ai impresia că-l doare funcția. Dacă n-ar fi o anumită doamnă, „Delia de la protocol”, am vedea un Nicușor Dan care s-ar învârti ca un titirez, încontinuu, ca o muscă fără cap, în fața gărzii de onoare.

Nicușor Dan se pierde și la Bruxelles, este un fel de rătăcit în lumea oamenilor mari.
Niciodată, dar niciodată în istoria modernă, nu am avut un șef de stat cu astfel de probleme.
Indiferent de cât ar încerca unii să-l acopere, Nicușor Dan nu se mai face bine. Te gândești cu groază la următoarea apariție publică, ca și TOIU, MIRUȚĂ, PĂSLARU etc. USR a avut câțiva oameni de valoare, dar au plecat și au rămas oameni care nu au nicio treabă cu țara.
Un personaj care tot timpul a fost dus de mână de un adult. Un copil întârziat, cu grave probleme de comportament.

I-a fost frică să se ducă la Davos, îi este frică, se pierde în fața autorității. (Mai nou, chiar acum, când scriu acest articol, 24 februarie 2026, nici la Kiev nu mai merge niciun român.)
Imaginea când era ascuns după mașină, se sălta pe vârfuri, inocent și speriat de ce va urma, și „bona” Delia îl învăța pentru a suta oară cum să meargă pe jos este virală.
Ce facem în cazul unui potențial conflict? Vi-l imaginați pe Nicușor Dan luând vreo decizie? Sau pe front?
Avem o problemă imensă, Nicușor Dan este depășit mult de funcția pe care o deține.
Cred că trebuie să vorbim din ce în ce mai apăsat despre schimbarea din funcție a lui Nicușor Dan.
Cum? Cerându-i demisia sau demițându-l. Nicușor Dan nu mai trebuie chinuit.
Trebuie să-l scăpăm și pe el, și pe noi, de nenorocirea care ne-a lovit.

În partea cealaltă, avem un prim-ministru care urăște oamenii.
Lui Nicușor Dan îi e frică de oameni, e îngrozit, iar Bolojan îi urăște.
Toate măsurile pe care le ia Bolojan sunt din ură viscerală împotriva oamenilor.
Ură adâncă, nedisimulată. Bolojan, dacă ar putea, ar pune sute de biruri până ne-ar îngenunchia. Nici atunci nu ar fi satisfăcut. Nu știu de unde vine ura asta a lui Bolojan împotriva oamenilor. Pare că e ceva patologic sau a avut probleme în copilărie sau, pur și simplu, urăște oamenii.
Personajul cu care se aseamănă cel mai mult era Stalin. Doar la Stalin s-a întâlnit o asemenea ură împotriva semenilor.
Amenzile care s-au dat pentru huiduieli ne întorc în timpul lui Stalin și Dej. Cât de curând vor urma arestări, condamnări și instituirea terorii.
Nu a început acum, a început pe 06 decembrie 2024.
Pas cu Pas
Așa s-a făcut praf Democrația:
Cu acceptarea anulării alegerilor, cu acceptarea anchetării și reținerii influencerilor, cu acceptarea respingerii candidaturii lui Călin Georgescu, cu bătaia de la BEC, cu toate.
Amenzile date de jandarmerie pentru huiduieli arată că suntem în totalitate în Dictatură.
Iar acesta, vă asigur, este doar începutul.
Nu veți mai putea vorbi nimic decât ce vrea Sistemul.

La opoziție e și mai grav:
Sistemul a acaparat cu totul opoziția.

În acest moment, Sistemul a acaparat și puterea, și opoziția și face ce vrea.
Când reprezentanții opoziției sunt oamenii Sistemului, unii acoperiți sau informatori, se alege praful.
A rămas speranța Călin Georgescu. Eu nu sunt ,,fan” CG, dar el este cel nedreptățit.
Toți însă „mușcă” din el: Puterea vrea să-l execute, iar așa-zișii lideri din opoziție îi vor voturile.
Călin Georgescu este atacat din două părți:
De cei care îl critică, dar și de cei care îl laudă, așteptând să fie executat ca să umble cu icoana lui în mână, să-i ia voturile și să candideze ei la viitoarele alegeri.
Cum ieșim din această triplă nenorocire?
Nu ar exista decât o singură șansă, poporul:
Poporul este însă același care a acceptat jugul comunist timp de 45 de ani. Slabe speranțe că poporul se va revolta.

Ei știu asta, știu că suntem fricoși și vor institui teroarea Dictaturii. – România?
– Se prăbușește, ca stat, cu o viteză din ce în ce mai mare.
Despre Prăbușirea României, în postarea viitoare, pentru că nimic nu e întâmplător.
Liderii actuali ai puterii și opoziției sunt puși și controlați de Sistem cu un scop precis și foarte clar: să nu cedeze puterea. Predoiu bate la toate ușile prin SUA, ori pentru a se pregăti de ce este mai rău, ori a fi uns la SRI, G. Simion cred că are mai multe „obiective”, Grindeanu așteaptă porunci de la Dna „Nordis”, oricum duce PSD în cap. De „miștocăriile” lui ne-am săturat. PSD și PNL nu pleacă de la ciolan.

Despre asta vom mai vorbi. „Câinele latră, dar nu pleacă de la măcelărie”, dle Grindeanu. „Așa procedează toate partidele. Legalizați «japca»”.
Al dumneavoastră, același
Prof. Ing. Ioan Romeo Manzala