Cum să faci reformă și să mai angajezi 100 de oameni. Alin Tișe (PNL)

No, bine no, pai cum mere treaba… ?! Statul zice sa „strângem cureaua”, numa’ că, cureaua e la noi și pantalonii la ei…

De jumătate de an trăim intr-un spectacol national numit Marea Reformă. In fiecare seară, la televizor, ni se explică grav că statul e prea gras, administratia e prea umflată si că trebuie, musai, sa tăiem din carne vie. Baroni locali. Sinecuri. Institutii obez-administrative. Poporul ascultă si aprobă obosit: „Asa e! Tăiati! Curătati! Faceti reforma! Mama lor de imbuibati…”

Si Guvernul, plin de curaj, porneste la lupta. Nu cu regiile si societatile falimentare. Nu cu companiile de stat, unde consiliile de administratie sunt mai mari decât echipa de fotbal. Nu cu marile găuri negre ale bugetului: hotia din energie, gaz, sănătate etc. Nu. Nici pomeneală!

Guvernul a descoperit inamicul suprem al Romaniei: functionarul din primarie si consiliul judetean. Si a aparut „Ordonanta cu taierile”, cum a fost ea botezată. Minunea intruchipata! Emanatia mintilor altor functionari „obezi” si incompetenti de la Guvern. O capodopera legislativa atat de clara, incat prefecturile (imbuibate si ele de sinecuristi si incompetenti, nu-i asa?!) s-au uitat la ordonanta cu ochii cat cepele, au dat din umeri si au facut ce stiu ele mai bine: sa plimbe hartii si sa faca sedinte.

Au intrebat la Bucuresti, apoi au intrebat iar, si iar, si iar… Au asteptat sa fie luminati si apoi sa-i lumineze prin trimisul hartiilor pe „baronii” locali, grasi si inutili. „Mai oameni buni… dar cum se aplica nazdravania asta de lege?!”

După zile de interpretari, telefoane, clarificari, circulare si probabil cateva migrene institutionale, vine marea revelatie. Tine-te bine, „drag” Guvern! Conform acestei mari reforme, raportat la populatia judetului Cluj de peste 700.000 de locuitori, Consiliul Judetean Cluj, dupa taierea de 30%, are dreptul la 440 de angajati. Si stii cati are? Cu 100 mai putini. Nu e greseala, cu 100 mai putini. De necrezut, cu 100 de functionari mai putini, ceea ce este „enervant de-a dreptul”!

Adică, dacă vrem să respectăm reforma Guvernului, ar trebui să mai angajam incă 100 de oameni la Consiliul Judetean Cluj, care acum functionează mult subdimensionat, dar cu rezultate de pe primul loc in tară, detasat la toate capitolele! Singura institutie publică din țară intr-o asemenea situatie!

Asta este reformă pe care mi-o doresc. Sper să imi fie aprobată solicitarea si să nu-mi fie blocate aceste 100 de posturi, la care are dreptul acest judet.

Voi face:

• Reforma prin angajare
• Reforma cu supliment
• Reforma „mai pune o portie”
• Reforma pentru dezvoltare si mediu de afaceri, care sa aduca bani la buget

Iar reforma pe care o voi face va fi pe criterii de competenta si performanta, asa cum este normal!

Dupa ani in care ni s-a spus ca am politizat institutia, ca am umplut-o de sinecuristi, rude, veri, amante, cumnati si prieteni de partid, statul roman vine acum oficial si imi spune: domnule, domnule „baron local”, mai aveti loc pentru inca 100!

Mă gândesc serios sa punem un anunt pe cladire: „cautam inca 100 de sinecuristi, pentru a respecta reforma statului roman!”

Daca vrei, draga Ilie, pot sa imprumut competenta si altor judete. E o performanta, nu-i asa?! Dar stai linistit, nu poate fi preluat ca proiect de tara pentru ca, „din pacate”, vine de la Cluj si de la „nesupusul presedinte de CJ”, care nu tace si gandeste cu mintea lui. Mare vina, nu-i asa?!

Micimea unora si sforile trase o viata pentru a supravietui politic ii fac neputinciosi in a aprecia aceasta performanta. „Nefericitii” de ei… Orgoliul, incompetenta, gasca de partid si, in unele cazuri, o forma rara de analfabetism administrativ, ii vor opri sa ne ceara ajutorul.

Totusi, recunosc ca am o neliniste, nu atat pentru mine, cat pentru viitorul copiilor nostri. Fara sa spun cuvinte mari, nici nu as putea, intrucat mintile luminate din aceasta tara se afla la Bucuresti in conducerea patriei noastre, as spune: „Daca asta e reforma, mi-e teama sa intreb cum ar arata dezastrul.”

Pentru că, la cum merg lucrurile pe la Capitală, există un risc real ca intr-o zi sa descoperim că, pentru a reduce statul, trebuie mai intâi sa-l deparazităm si să-l profesionalizam. Să-l eficientizăm si sa-l modernizăm. Să-l facem puternic si să il punem in slujba plătitorilor de taxe si impozite.

Iar atunci, dragi si iubiti prieteni, singură institutie care va mai rămane cu adevărat subdimensionată va fi bunul-simt.

Sau, poate ca nu…?!