Creștere semnificativă a numărului de imigranți în Alba: Peste 3.000 de străini și-au stabilit reședința în județ

Numărul cetățenilor străini care trăiesc și muncesc în județul Alba este în creștere, potrivit datelor furnizate de Inspectoratul General pentru Imigrări. În anul 2024, 3.197 de imigranți au fost înregistrați oficial în județ, cei mai mulți provenind din Nepal, Sri Lanka, Republica Moldova și India.

„Activitatea de prevenire și combatere a muncii nedeclarate a străinilor reprezintă o prioritate a Poliției de Imigrări Alba, pentru a asigura un control eficient asupra respectării legislației.”
– Comisar-șef de poliție Nesim Georgian Iulian, șeful Serviciului pentru Imigrări Alba

Cine sunt imigranții care vin în Alba și de ce aleg județul?

Majoritatea cetățenilor străini din Alba provin din Nepal (794), Sri Lanka (418), Republica Moldova (281), India (205), Bangladesh (197) și Turcia (112). De asemenea, în județ sunt înregistrați și 759 de cetățeni ai Uniunii Europene, majoritatea din Italia, Germania și Spania.

„Principalele motive pentru care acești cetățeni aleg să rămână în România sunt angajarea în muncă și studiile. Avem 2.272 de permise de ședere emise doar anul trecut.”

Imigranții sunt angajați preponderent în construcții, agricultură și HoReCa, domenii unde cererea de forță de muncă este ridicată.

Situația șederii ilegale și măsurile luate de autorități

Pe parcursul anului 2024, autoritățile au organizat 98 de controale, în urma cărora 27 de cetățeni străini au fost depistați cu ședere ilegală.

„Dintre aceștia, cei mai mulți proveneau din Bangladesh (9), Nepal (7) și Sri Lanka (6). Au fost emise 31 de decizii de returnare, majoritatea cu termen de plecare voluntară.”

Motivele pentru care unii imigranți depășesc perioada legală de ședere sunt diverse. Unii nu reușesc să își găsească un nou loc de muncă în termenul prevăzut de lege, în timp ce alții pur și simplu nu sunt conștienți de obligațiile lor legale.

„Dacă un cetățean străin își pierde locul de muncă, are la dispoziție 90 de zile pentru a-și găsi un nou angajator. Dacă nu reușește, trebuie să părăsească țara și să reia procedura de la început.”

Probleme cu salariile și condițiile de muncă

Anumiți imigranți s-au plâns de diferențele dintre salariul brut și cel net, ceea ce a generat neînțelegeri cu angajatorii.

„Am avut câteva petiții legate de neplata salariilor, însă multe s-au dovedit a fi simple confuzii între salariul brut și cel net.”

De asemenea, în județul Alba au fost depistați și cetățeni străini care munceau fără forme legale, atât în domeniul construcțiilor, cât și în agricultură.

„Pentru aceste cazuri, au fost luate măsuri atât împotriva angajatorilor, cât și împotriva lucrătorilor care nu respectau scopul pentru care au venit în România.”

Digitalizare și eliminarea cozilor la ghișee

În 2024, Inspectoratul General pentru Imigrări a implementat un sistem informatic care permite gestionarea mai rapidă a documentelor necesare pentru angajare.

„Avizele de angajare și detașare sunt acum emise electronic și transmise direct către solicitanți. Cererile se preiau exclusiv pe bază de programări online, eliminând cozile și reducând timpul de așteptare.”

Această digitalizare a simplificat procedurile, făcându-le mai eficiente atât pentru angajatori, cât și pentru lucrătorii străini.

Ce urmează? Se va menține numărul mare de imigranți?

Tendința actuală arată că numărul cetățenilor străini din Alba se va menține la un nivel ridicat și în următorii ani, în special datorită cererii mari de forță de muncă din domeniul construcțiilor și agriculturii.

„Nevoia de muncitori străini este mare, iar cererea angajatorilor sugerează că numărul lor nu va scădea semnificativ în viitorul apropiat.”

Pe lângă muncitorii străini, un număr tot mai mare de studenți internaționali aleg să își continue studiile în România, profitând de facilitățile legale care le permit să lucreze part-time, fără a fi nevoie de aviz de muncă.

Creșterea numărului de imigranți ridică noi provocări pentru autorități, dar și oportunități economice pentru județul Alba. Rămâne de văzut cum va evolua această dinamică și ce măsuri vor fi luate pentru integrarea mai eficientă a acestora în comunitate.