Castelul Apafi din Sibiu renaște: fosta reședință princiară din Dumbrăveni intră într-un amplu proiect de restaurare

Orașul Dumbrăveni vrea să reînvie splendoarea fostei reședințe princiare, Castelul Apafi

Situat în județul Sibiu, pe Valea Târnavei Mari, într-o zonă binecunoscută pentru patrimoniul istoric valoros, pe baza căruia se construiește o identitate turistică distinctă, orașul Dumbrăveni vrea să valorifice propriul lui patrimoniu deosebit, cu nimic mai prejos decât al altor localități din apropiere. Primăria orașului Dumbrăveni dorește să dea Castelului Apafi, unde au poposit principi, împărați și poeți, un rol mai important în viața socială, culturală și economică a urbei. Pentru aceasta a obținut de la Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru, Autoritate de Management pentru Programul „Regiunea Centru” 2021 – 2027, finanțare nerambursabilă pentru intervenții de consolidare și restaurare a unor clădiri din ansamblul monumentului.

Proiectul „Reabilitare Castel Apafi, Dumbrăveni, Jud. Sibiu – etapa I”, este finanțat în cadrul Priorității 8: „O regiune atractivă”, Acțiunea: 8.2 – Dezvoltare urbană integrată prin regenerarea spațiilor publice, punerea în valoare a patrimoniului, infrastructurii culturale și a potențialului turistic din orașele Regiunii Centru. Valoarea totală a proiectului este de 17.270.356,29 lei, din care valoarea finanțării nerambursabile din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) este de 13.257.047,20 lei, iar valoarea finanțării nerambursabile de la Bugetul de stat este de 2.027.548,39 lei. Diferența până la valoarea totală este contribuția beneficiarului. Termenul estimat pentru finalizarea proiectului este luna octombrie 2029.

În urmă cu peste 470 de ani, pe domeniul de la „Ebesfalva”, astăzi orașul Dumbrăveni, familia nobiliară, din care s-a ridicat la funcția de principe al Transilvaniei Mihail Apafi I, construia primele clădiri ale ansamblului care avea să devină reședință princiară personală (1660 – 1696), gazdă a împăratului Iosif al II-lea Habsburg (1773) și a poetului Petőfi Sándor(1848). În castelul Apafi de la Dumbrăveni s-au semnat tratate importante care au modelat evoluția istorică, politică, economică, socială și culturală a Transilvaniei. Cancelarul Transilvaniei Teleky Mihály a semnat aici „Actul de supunere”, prin care Adunarea Stărilor întrunite la Sibiu a solicitat, la 9 mai 1688, protecția Împăratului Austriac, ce a condus la pierderea independenței Transilvaniei în favoarea Imperiului Habsburgic. Mai aproape de zilele noastre, Castelul Apafi de la Dumbrăveni a găzduit, în aprilie 1919, Marea Adunare Națională a Romilor, unde a fost semnat un memorandum de susținere a Marii Uniri din 1918. Ulterior, castelul a fost folosit ca tribunal, închisoare, arhivă, școală și internat.

Prin acest proiect se urmărește valorificarea durabilă a patrimoniului cultural și istoric și îmbunătățirea infrastructurii de turism din Orașul Dumbrăveni.

„În România crește nivelul de conștientizare a faptului că patrimoniul istoric construit deși costisitor de conservat, restaurat și promovat, nu este o povară pe umerii comunității, ci o resursă economică. Vedem clar cum în alte țări turismul susține creșterea veniturilor publice, mai ales din turismul cultural. Este, așadar, un drum bătătorit pe care și noi pășim cu încredere. Turismul, dezvoltat ca urmare a restaurării și punerii valoare a monumentelor de arhitectură gotică, barocă și renascentistă, este un element de specificitate pentru Regiunea Centru. Celălalt element este turismul balnear.

Pentru protejarea patrimoniului istoric și dezvoltarea turismului am alocat în Programul „Regiunea Centru”, prin Prioritatea 7 „O Regiune cu turism sustenabil” și Prioritatea 8 „O Regiune Atractivă” aproape 1,3 miliarde de lei. Portofoliul de investiții finanțate din această alocare este foarte divers, de la restaurarea și revitalizarea unor situri UNESCO, la reabilitarea monumentelor și bisericilor reprezentative pentru toate cultele din Regiune, precum și investiții în conservarea patrimoniului natural și construirea de infrastructură specifică turismului balnear și montan”, a declarat domnul Simion Crețu, directorul general al Agenției pentru Dezvoltare Regională Centru.

Pe amplasamentul situat pe strada Cuza Vodă nr. 4, se află un ansamblu de construcții, compus din 8 imobile independente. În cadrul proiectului se vor executa următoarele intervenții:

1. Bastion (Corp C4): va fi supus unor intervenții menite să redea imaginea istorică a monumentului și să permită amenajarea unor spații de expoziții în interior. Șarpanta va fi curățată integral, consolidată, iar lemnăria va fi tratată cu soluții insecto-fungicide. Învelitoarea va fi refăcută la configurația inițială. Acoperișul vechiului drum de strajă va fi refăcut asemănător. Fațadele vor fi curățate, elementele de tencuială originale păstrate, zidăria reparată și elementele de piatră vor fi tratate și completate acolo unde este cazul. Golurile existente vor fi închise cu panouri de sticlă fără rame, montate detașat față de planul pereților. În final, se vor redeschide golurile istorice ale fațadelor (daca se vor identifica), restituind turnului-bastion cât mai mult din aspectul său original.
2. Beci boltit (Corp C8): Dala de beton care acoperă în prezent subsolul va fi demolată integral, întrucât constituie o intervenție necorespunzătoare și incompatibilă cu caracterul istoric al sitului. Zidăria de cărămidă existentă va fi păstrată și consolidată. Vor fi aplicate tratamente anti-igrasie. Noua structură de rezistență necesară repunerii în funcțiune a spațiului va fi realizată ca structură independentă de zidăriile istorice, astfel încât acestea să nu fie suprasolicitate sau degradate.
3. Ruina corp vest, extindere corp C1 (Corp C9): va fi pus în siguranță fragmentul de zid rămas din fosta incintă, care păstrează elemente decorative valoroase. Pentru asigurarea funcționalității ansamblului, în subsol se propune realizarea unui corp îngropat ce va găzdui grupurile sanitare necesare, fără a afecta aspectul istoric al sitului. De asemenea, se va introduce o scară și un lift de acces, amplasate discret în spatele zidului istoric.
4. Desfacerea platformelor betonate existente și reconfigurarea întregii curți astfel încât aceasta să reamintească de curtea interioară a castelelor medievale din zonă. Nivelul actual al terenului va fi coborât pentru a reveni la cota istorică de călcare, iar la nivelul pavimentului vor fi marcate conturile clădirilor dispărute. Intervențiile includ și amenajarea unei platforme pentru evenimente, precum și reconstruirea fântânii istorice.
5. Vor fi realizate și rețelele de utilități: apă rece rețele exterioare, canalizări rețele exterioare, hidranți interior, paratrăznet și prize de pământ, prize și forță, rețele exterioare.

Grupul țintă al proiectului este compus din totalitatea persoanelor care vor utiliza direct sau indirect infrastructura culturală rezultată în urma reabilitării Castelului Apafi: peste 8.000 de locuitori ai orașului, aproximativ 400 de vizitatori ai expoziției actuale de la castel, agenții economici din HoReCa, artizanii locali și viitorii turiști care vor vizita fosta reședință princiară transilvană.