Reprezentanți ai industriei procesatoare a lemnului, ai mediului academic, arhitecți, ONG-uri și ai Ministerului Economiei au discutat la BIFE-SIM 2026 despre competitivitatea sectorului, economia circulară și utilizarea responsabilă a resursei. Discuția a avut loc în panelul denumit “De ce lemnul?” din cadrul expoziției.
Industria românească a lemnului poate genera mai multă valoare economică prin procesare avansată, reciclare, design, produse finite și politici publice predictibile. Aceasta a fost una dintre principalele concluzii ale panelului „De ce lemnul?”, desfășurat la BIFE-SIM 2026.
Din panel au făcut parte Adrian Pop – secretar de stat în Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Bartha Biborka – arhitect, prof. Liviu Nichiforel – conferențiar la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, Radu Melu – expert forestier WWF România, Adrian Baban – președintele Asociației Industriei de Prelucrare a Lemnului „Prolemn”, Oana Bodea, Kronospan România și Adrian Pupeza, vicepreședinte APMR.
Adrian Pupeza a precizat că mobila produsă în România ajunge în aproape 120 de țări, dar industria se confruntă cu scăderi cantitative, costuri ridicate, lipsa sortării lemnului și dificultăți în atragerea personalului. Potrivit reprezentantului APMR, valoarea lemnului poate crește de aproximativ 11 ori prin prelucrare.
Adrian Baban a evidențiat contribuția sectorului la susținerea comunităților montane și a identificat competitivitatea și reputația drept provocări importante. „Nu dăm doar valoare economică. Lemnul este frumos când trece prin mâinile oamenilor care știu să îl lucreze”, a declarat acesta.
Oana Bodea a arătat că investițiile Kronospan în România se ridică la aproximativ 700 de milioane de euro, compania colaborând cu circa 1.000 de furnizori și 5.000 de clienți locali. Fabricile companiei au utilizat aproximativ 400.000 de tone de material reciclat.
„Avem o resursă pe care o putem folosi pentru a crește economia românească. Piața nu așteaptă, iar răspunsul statului trebuie să fie mult mai rapid”, a declarat Oana Bodea.
Liviu Nichiforel și Radu Melu au susținut că valorificarea economică trebuie însoțită de gestionarea responsabilă a resursei, trasabilitate și protejarea biodiversității. „Trebuie să existe un echilibru în ceea ce privește recoltarea și prelucrarea. Trebuie să fim vigilenți, dar să ne manifestăm informați”, a afirmat Radu Melu.
Bartha Biborka a vorbit despre rolul lemnului în arhitectura contemporană și identitatea culturală, iar Adrian Pop a indicat economia circulară, inovarea și digitalizarea drept direcții pentru dezvoltarea sectorului. Secretarul de stat a recunoscut că birocrația încetinește implementarea măsurilor de sprijin.
Panelul a evidențiat nevoia colaborării dintre industrie, autorități, universități, arhitecți și organizațiile de mediu pentru dezvoltarea produselor cu valoare adăugată și utilizarea responsabilă a lemnului.
Prolemn – Asociația Industriei Procesatoare a Lemnului
Ultimele comentarii